145 de ani de la naşterea lui Gheorghe Ţiţeica

Dacă mă veţi întreba care sunt cărţile care mi-au influenţat viaţa, pe lista acestora aş situa la loc de cinste celebra culegere ”Probleme de geometrie” a lui Ţiţeica.

Gheorghe Țițeica.jpg
Gheorghe Țițeica

Astăzi (17 octombrie 2018) se împlinesc 145 de ani de la naşterea matematicianului şi profesorului Gheorghe Ţiţeica, despre care profesorul N. Mihăileanu spunea:

<<Lecţiile lui Ţiţeica erau de o desăvârşită artă a pedagogiei. La începutul fiecărei ore de curs el recapitula ideile principale ale lecţiei anterioare; lecţia predată era completă şi se încheia cu o privire generală; expunerea era logică, clară, precisă, în stil foarte îngrijit fără să se folosească de nicio notiţă, rezultatele importante erau subliniate prin variaţia intonaţiei;toate calculele se sprijineau pe o puternică intuiţie geometrică. El îşi ţinea întotdeauna cursul la nivelul de înţelegere al studenţilor şi punea suflet în predare, atâta caldă convingere în tot ceea ce expunea încât lecţia lui te cucerea de la început, te determina să-l urmăreşti cu viu interes până la sfârşit şi să pleci de la curs cu lecţia învăţată.>>

Nu voi menţiona decât în treacăt câteva din realizările sale: curba şi suprafaţa care îi poartă numele şi o elegantă teoremă din geometria clasică: ”Problema piesei de cinci lei”.

Una dintre cele mai valoroase lucrări ale sale este o culegere de probleme geometrie elementară. Această lucrare, apărută în mai multe ediţii, se remarcă prin multitudinea problemelor şi mai ales prin faptul că trata, prin metode clasice (deci nu cu ajutorul geometriei analitice) teme ca: proprietăţi ale conicelor, transformări geometrice complexe (ca: omografie, involuţie), probleme legate de rapoarte anarmonice etc.
Atât de mult m-a fascinat această lucrare, pe care am întâlnit-o pentru prima dată în biblioteca liceului, încât am hotărât să o copiez ca să am şi eu un exemplar pentru toată viaţa. Şi cum acum patru decenii nu existau telefon mobil, internet sau alte dispozitive digitale, am recurs la metoda clasică: pixul şi hârtia. Nu mai reţin câte luni a durat acest lucru, dar am păstrat mult timp acele caiete (ulterior am găsit într-un anticariat un exemplar al acelei lucrări).

Fotografia postată de Nicolae Coman.




 

Paginile blogului nicolae-coman.ro

Pagina principalăRegele Mihai și mizeria clasei politice contemporaneIstorie universalăStatul paralel regalRămas bun, Majestate!Retrospectiva anului 2017CuriozităţiCălătorie până în anul 2050Cele mai rapide trenuri din 2017Eminescu şi ştiinţaNicolae Ceaușescu – dictator sau patriot?”Sabaton” – o lecție de istorie în stil power metalŞapte secole de la moartea lui Mircea cel BătrânStatistici FacebookUn secol de la moartea lui Gustav KlimtJoseph Fourier și efectul de serăIon Creangă – reformator didactic și religiosNoi suntem urmași ai RomeiMedicină și șarlatanie100 de ani de la moartea lui DelavranceaUn secol de la moartea lui CoșbucTrei secole de la naşterea Mariei Gaetana AgnesiFormaţia „Scorpions” sau arta efemeruluiZiua copiilor şi tumbele acestora în faţa politicienilor2 iunie – Ziua Națională a ItalieiSuedia, ţara politicienilor fără privilegii4 Iulie – Ziua Statelor Unite ale AmericiiDespre numere trapezoidaleTransilvania – o mică Europă dincolo de CarpațiPulanul poPULIst al PSD-uluiCeauşescu – floarea cu care nu se face Primăvara de la Praga?Firea vs. Dragnea sau ”Războiul celor două roze PSD”Referendumul Lăcustelor Negre şi al Ciumei RoşiiEşecul referendumului pentru familia tradiţională145 de ani de la naşterea lui Gheorghe ŢiţeicaViitor de aur ţara noastră areIliescu – coşmarul repetat al istorieiCum nu poți lua Nobelul fiind femeieCum aţi petrecut de cutremur?Sex şi agonie (arta lui Schiele)Apollinaire – sunetul cuvintelor ce nu pot fi rostite