Când scriu aceste rânduri se implinesc trei decenii de la confiscarea Revoluţiei din ’89 de către forţele ascunse securisto-comunistoide, care se menţin şi azi la putere sub diverse forme şi care a învins o generație de tineri care doreau să trăiască în democrație, nu în mizeria impusă de o ceată de tâlhari bolșevici analfabeți:
♦ Victoria sistemului, la 30 de ani de la Mineriada din iunie 1990
Citez din rechizitoriul Dosarului Mineriada:
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, autorităţile statului au declanşat un atac violent al forţelor de ordine, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, împotriva opozanţilor politici care contestau rezultatul alegerilor din data de 20 mai 1990. Urmare acţiunii, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la U.M.(…) Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, fără a se efectua vreun act de cercetare faţă de aceştia.
Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură, fiind percheziţionate mai multe birourile, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă din clădire, trei dintre ele fiind transportate în afara municipiului Bucureşti, la U.M. (…) Măgurele, unitate ce aparţinea Ministerului de Interne motivul fiind că „au pactizat cu manifestanţii”.
Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, prim viceprim – ministru, viceprim-ministrul ai Guvernului României, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Intreprinderea Maşini Grele Bucureşti, avându-l în frunte pe directorul acesteia.
Aceştia din urmă s-au manifestat violent agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au încercat să ocupe Piaţa Universităţii, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile întreprinse de autorităţi statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.
S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcaţi mortal numiții (…), iar numiţii (…) au fost răniţi, de asemenea, prin împuşcare.
În final, citez postarea jurnalistului Iulian Fota:
Îmi pare tare rău dar trebuie să vă anunţ că azi, 13 iunie 2020, dupa o grea suferinţă , de peste 30 de ani, Revoluţia Română a murit.
În 13-15 iunie 1990, lovitura de stat a învins Revoluţia, dar fără a omorî şi mesajul ei. Revoluţia din 1989 nu a fost doar în decembrie, ea a durat din 16 decembrie 1989 până în 15 iunie 1990. În România s-a strigat “jos comunismul” timp de şase luni.
Mesajul Revoluţiei, din lipsa de interes şi chiar dispreț, a murit zilele astea. 13-15 iunie 2020 a fost ultima ocazie că mesajul Revoluției să fie salvat, să fie rememorat, să fie transmis generațiilor viitoare. Am irosit astfel oportunitatea aniversărilor celor 30 de ani, deși am avut la dispoziție șase luni, din decembrie 2019 până în iunie 2020.
Nu am avut așteptări de la PSD, moștenitorul tacticilor feseniste (vezi 10 august 2018 ).Citiți postările lui Mădălin Hodor despre 13 iunie (aici şi aici), pentru a înțelege cum se raportează social-democrații la acest moment. Disprețul lor este total.
Am avut așteptări de la USR, mai ales când i-am văzut că își încep campania pentru prezidențiale la Timișoara. Am fost sigur că s-au dus pe Bega să recupereze mesajul revoltei de acolo. Aiurea, a fost doar o decizie logistică rezultată din nu știu ce mecanism plebiscitar dar fără nici o rezonanță ideologică. Fără mesaj și fără seva au rămas până în ziua de azi. Încă nu știm ce vrea USR.
Dar cel mai greu de acceptat este că PNL, partidul renăscut în zilele lui decembrie 1989, fondator al României moderne și al Românie Mari, partid victima a mineriadei din iunie 1990, ignoră complet principalul sau izvor de legitimitate istorică și politică. În loc să fie în antiteză cu PSD, PNL este doar gelos pe ei. Un discurs șters și o mecanică depunere de coroane nu poate ține loc de un set de activități, ce ar fi fost necesar pentru rememorarea și omagierea acelor momente. Mai ales când, prin guvern, ai atâtea pârghii la dispoziție. E păcat, mare păcat!
Scriu la această postare în timp ce Petre Roman și Pavel Abraham , participanți activi la represiunea din iunie 1990, ne dau lecții de democrație pe România TV. Exact ce va spuneam, azi 13 iunie 2020, Revoluția Română a murit. Trăiască lovitura de stat!
Îi felicit pe cei care au plecat la timp din România. Instinctele lor au fost mai bune că ale mele.
Concluzie
Divide et impera este una din metodele prin care un stat totalitar îşi asigură existenţa. Conflictul artificial provocat între diferitele categorii sociale (muncitori şi intelectuali, iar mai târziu între români şi minoritari, vezi “Conflicte interetnice în istoria recentă a României”) a fost o adevărată sursă de distracţie pentru securiştii aflaţi la putere şi urmaşii lingăilor ceauşişti şi care ulterior s-au privatizat jefuind România.
Vezi şi
♦ Videoclip: Iliescu mulţumind minerilor
♦ Din Arhiva Europei Libere: un interviu cu Ion Iliescu despre mineriada din 1990
♦ Femeia în rochie albastră
♦ Sloganul „Moarte intelectualilor” era mugetul de cavernă al bolșevismului primar
♦ Sârbu a cerut armatei 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari
♦ Demontarea unuia dintre cele mai grosolane fake-news-uri ale Mineriadei din 1990
♦ VIDEO | 30 de ani de la cea mai brutală mineriadă: 14-15 iunie 1990
