Transilvania – o mică Europă dincolo de Carpați

Prolog
Ungaria (93.000 kmp) are 1.500 km de autostrăzi, iar România (238.400 kmp) numai 774 km. Oare cum ar fi arătat Transilvania astăzi dacă acum un secol nu intra în componenţa României?

Firma germană BMW (”Bayerische Motorenwerke”) va construi o fabrică de automobile lângă Debrecen, care va produce 150.000 de autoturisme anual. (vezi articolul: O firmă germană investește 1 miliard de euro la granița cu România)
Firma investeşte cam 1 miliard de euro în oraşul maghiar menţionat, oferind peste o mie de locuri de muncă.
România a fost refuzată datorită infrastructurii deficitare.



Este posibil ca imaginea să conţină: cer şi în aer liber

În perioada 27 – 29 iulie 2018 a avut loc a XXV-a ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală, la care am avut onoarea să fiu vizitator.
Tema de anul acesta (2018) a festivalului a fost ”Legende Medievale”.


 


Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Este posibil ca imaginea să conţină: în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: cer, noapte şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi în aer liber
Statuia lui Johannes Honterus
Biserica Neagră din Braşov (detalii)

Este posibil ca imaginea să conţină: masă şi interior Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, interior Este posibil ca imaginea să conţină: pantofi Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Creaţie şi re-creaţie a Evului Mediu


Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, copil şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: masă Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni Este posibil ca imaginea să conţină: oameni în picioare şi în aer liber
Etnia rroma – legendă vie a meşteşugului îmbinat cu tradiţia


Multilingvismul transilvan
Este posibil ca imaginea să conţină: în aer liber
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Fotografia postată de Nicolae Coman.
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.


Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, mulţime şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, oameni în picioare şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, pantofi, copil şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, stând în picioare, nuntă şi în aer liber
Spectacol de culoare şi sunet medieval

Este posibil ca imaginea să conţină: 3 persoane, persoane zâmbind, oameni în picioare Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, persoane zâmbind, oameni în picioare Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, zâmbind, stând în picioare şi în aer liber Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, zâmbind
Personalităţi şi personaje


Închei citând din artistul maghiar Károly Kós, exponent de seamă al transilvanismului:

„De o mie de ani se petrece pe pământul Transilvaniei miracolul celor trei popoare şi culturi, care trăiesc laolaltă păstrându-şi – pentru că pot să-şi păstreze – caracterul particular, dar pe lângă acesta îmbracă şi un caracter comun, care le diferenţiază faţă de toate popoarele şi culturile din jurul lor.”

Károly Kós, ”Kiáltó Szó”



Concluzii

A fi drumeţ printr-o Transilvanie despre care, de un secol, România încearcă să creadă că îi aparţine, constituie un prilej pentru reflecţii asupra realităţii. Într-adevăr, Carpaţii reprezintă o adevărată graniţă europeană, ce separă balcanismul fanarioto-bolşevic de spiritul iluministo-renascentist occidental.
Uneori mă gândesc că dacă Transivania nu ar fi revenit Regatului Român în urma conjuncturii social-politice date de Primul Război Mondial, azi ar fi existat autostrăzi care ar fi unit Clujul, Braşovul, Timişoara şi Sibiul, pădurile din Covasna, Harghita nu ar fi fost rase sub oblăduirea UDMR-ului, înhăitat cu toate partidele care au fost la putere în Bucureşti.

Dar noi ne bucurăm cu o idioţenie naţionalist-conservatoare că oraşelele menţionate nu se numesc astăzi: Kolozsvár, Brassó, Temesvár, Nagyszeben (sau: Klausenburg Kronstadt, Temeschwar, Hermannstadt), în loc să respectăm şi să apreciem ceea ce au relizat meşteşugarii saşi, arhitecţii austrieci sau nobilii secui şi ne complacem în extremisme ieftine de tip ”ungurii vor să ne ia Ardealul”.

Adevărata călătorie nu se face numai pe orizontală (adică doar geografic), ci şi pe verticală adică istoric.
Spaţiul transilvan este o adevărată carte deschisă de istorie, lucru vizibil în toate edificiile (multe declarate monumente istorice) şi în creaţiile culturale ale localnicilor.




Paginile blogului nicolae-coman.ro

Pagina principalăRegele Mihai și mizeria clasei politice contemporaneIstorie universalăStatul paralel regalRămas bun, Majestate!Retrospectiva anului 2017CuriozităţiCălătorie până în anul 2050Cele mai rapide trenuri din 2017Eminescu şi ştiinţaNicolae Ceaușescu – dictator sau patriot?”Sabaton” – o lecție de istorie în stil power metalŞapte secole de la moartea lui Mircea cel BătrânStatistici FacebookUn secol de la moartea lui Gustav KlimtJoseph Fourier și efectul de serăIon Creangă – reformator didactic și religiosNoi suntem urmași ai RomeiMedicină și șarlatanie100 de ani de la moartea lui DelavranceaUn secol de la moartea lui CoșbucTrei secole de la naşterea Mariei Gaetana AgnesiFormaţia „Scorpions” sau arta efemeruluiZiua copiilor şi tumbele acestora în faţa politicienilor2 iunie – Ziua Națională a ItalieiSuedia, ţara politicienilor fără privilegii4 Iulie – Ziua Statelor Unite ale AmericiiDespre numere trapezoidaleTransilvania – o mică Europă dincolo de CarpațiPulanul poPULIst al PSD-uluiCeauşescu – floarea cu care nu se face Primăvara de la Praga?Firea vs. Dragnea sau ”Războiul celor două roze PSD”Referendumul Lăcustelor Negre şi al Ciumei RoşiiEşecul referendumului pentru familia tradiţională145 de ani de la naşterea lui Gheorghe ŢiţeicaViitor de aur ţara noastră areIliescu – coşmarul repetat al istorieiCum nu poți lua Nobelul fiind femeieCum aţi petrecut de cutremur?Sex şi agonie (arta lui Schiele)Apollinaire – sunetul cuvintelor ce nu pot fi rostiteCentenarul unei țări triste, dar pline de humorUnde se duc banii noştri, când se duc?Discursul lui Dragnea sau Apogeul maşinii politice manipulatoare22 Decembrie sau Fals eseu despre libertateDe ce nu pot fi mai bun?Monarhie vs. BolşevismRetrospectiva anului 2018Civilizaţie vs. ţopârlănieFreamătul eminescian al bastoanelor de cauciucZiua UNIRII sau Ziua URINII?