Valenţele universale ale artei

Motto:

Una dintre cele mai interesante experienţe ale vieţii este misterul. Acesta se află la baza artei şi a ştiinţei.

(Albert Einstein)


Observaţie: În unele traduceri proprii de mai jos pot fi erori de interpretare.


Forme şi expresii ale artei

Una din caracteristicile artei o constituie multiplele interferenţe cu celelalte forme ale activităţii umane.

În primul rând, fiind o formă de exprimare, arta are nevoie de simbol; de fapt arta este cea care a stimulat crearea şi dezvoltarea simbolului:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f4/SantaCruz-CuevaManos-P2210651b.jpg
Una dintre cele mai vechi forme de manifestare artistică; se pare că are peste un mileniu vechime.

Prin implicarea simbolului, putem spune că arta apare odată cu limbajul şi religia. Şi fiindcă veni vorba de religie, nu pot să nu menţionez creaţii ca “Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci sau cele ale lui Michelangelo:

 

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/Leonardo_da_Vinci_%281452-1519%29_-_The_Last_Supper_%281495-1498%29.jpg
Leonardo da Vinci, “Cina cea de Taină” – capodoperă pe care o regăsim imitată pe milioane de icoane

 

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e0/Creaci%C3%B3n_de_Ad%C3%A1n.jpg
Michelangelo, “Creaţia lui Adam” – detaliu de pe plafonul Capelei Sixtine

Arta este şi un mod de exprimare, de manifestare a emoţiilor, sentimentelor:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fe/Edvard_Munch_-_The_Scream%2C_1910_%28Munch_Museum%29.jpg
Edvard Munch, “Strigătul” – tensiunea, angoasa existenţială a omului modern

Tot despre o tensiune emoţională, dar una exacerbată, a barocului, plină de jocuri de linii, forme simetrice şi asimetrice, într-o continuă fugă, dar şi luptă între speranţă şi deznădejde este Toccata şi Fuga în D minor (catalog BWV 565) a lui Johann Sebastian Bach:


În tehnică avem de-a face cu artele aplicate şi designul artistic:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7f/Eames_chair-IMG_4624.jpg https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/LCW_%28Lounge_Chair_Wood%29_Chair_by_Charles_and_Ray_Eames%2C_Honolulu_Museum_of_Art_4410.1.JPG https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Charles_and_Ray_Eames_-_Plastic_Chair_1950-53.jpg
Scaune proiectate de Charles şi Ray Eames, ilustrare a designului industrial

Creativitatea tehnică a fost împrumutată de artă în genul Steampunk:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/62/Steamtop.jpg
Calculator în stil “Steampunk”

În ceea ce priveşte muzica Steampunk, fraţii Derek & Brandon Fiechter au creat adevărate capodopere în cadrul albumului Steampunk World (pe YouTube aici) din care putem menţiona:


În ceea ce priveşte construcţiile, interferenţa cu arta generează arhitectura, despre care Le Corbusier spunea că este “un joc, savant, corect şi magnific al volumelor”.

 

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/O_Partenon_de_Atenas_adj.JPG
Parthenonul – arhetip al tuturor formelor arhitectonice din întreaga lume.

Prin arhitectura gotică, arta a redat emoţia verticalităţii, a vertijului înălţimilor interminabile:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c0/Notre_Dame_de_Paris_DSC_0846w.jpg https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/70/Milan_Cathedral_from_Piazza_del_Duomo.jpg https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/K%C3%B6lner_Dom_2013-06-06-01.JPG
Notre-Dame din Paris  Domul din Milano Domul din Köln
Câteva capodopere gotice

 

 

În viaţa socială avem de-a face cu arta-manifest, un exemplu celebru fiind Guernica a lui Picasso, strigăt de disperare dar şi critică la adresa absurdităţii războiului:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6f/Mural_del_Gernika.jpg
Pablo Picasso – Guernica (1937) – Museo Nacional de la Reina Sofia, Madrid

Tot o valoare socială, de manifest împotriva formelor lipsite de conţinut, o atribuie artei şi proletarul eminescian:

Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!

….

Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.

(Mihai Eminescu – Împărat şi proletar)

O relaţie de intercondiţionare există şi între Artă şi Natură:

Natur und Kunst, sie scheinen sich zu fliehen
Und haben sich, eh man es denkt, gefunden;
Der Widerwille ist auch mir verschwunden,
Und beide scheinen gleich mich anzuziehen.

(Goethe – Natur und Kunst)

(Natura, Arta una de alta par să fugă /  Când nu te-aştepţi se prind, deşi par împotrivă / Căci reavoinţei nu pot să-i fiu slugă/ şi ambele m-atrag deopotrivă).


Teoretizare a artei

Dar ce este frumuseţea? În ”La Beauté”, Baudelaire o personifică şi o face să declare solemn că:

Je hais le mouvement qui déplace les lignes,

Et jamais je ne pleure et jamais je ne ris.

(“Urăsc tot ce e zbucium tulburător de linii/ Şi nu plâng niciodată şi nu râd niciodată.” – în traducerea lui Philippide)

În istoria ideilor din jurul anului 1900 a circulat conceptul “artă pentru artă” (Ars gratia artis). Aici sunt nevoit să evoc Rondelul cupei de Murano al lui Alexandru Macedonski:

Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susțin.
E dătătoare de extaze,
Cu ea-n onoarea ta închin.

În scânteierea-i de topaze
Cuprinde-al nemuririi vin. —
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susțin.

E arta pură, fără fraze,
E cerul tot de soare plin.
Talaze largi, după talaze,
E sufletescu-avânt deplin,
Nu e de aur: e de raze.

 

În ceea ce priveşte simbolistica artei, din nou îl voi evoca pe Baudelaire cu celebrele sale versuri:

Les parfums, les couleurs et les sons se répondent.

(Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund)

Aici am evocat o celebră poezie, “Correspondences“, care poate fi considerată manifest al simbolismului, curent artsitic despre care Verlaine declara:

“Je suis l’Empire à la fin de la décadence, qui regarde passer le grands Barbares blancs en composant des acrostiches indolents d’un style d’or où la langueur du soleil danse.”

(traducere proprie: “Sunt Imperiul de final de decadenţă,/ care a văzut trecând barbarii în alb/ Din acrostihuri pline de indolenţă/ Ce poartă a soarelui vibrantă insolenţă”).


Un alt rol jucat de artă este cel al înfrumuseţării, ornamentării realităţii şi aici pot da ca exemplu arta abstractă (non-figurativă chiar) a lui Piet Mondrian şi a lui Vasili Kandinski:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a6/Kandinsky_-_Jaune_Rouge_Bleu.jpg
Vasili Kandinski, “Galben, roşu, albastru” – compoziţie reprezentativă a artei abstracte

Tot cu o noţiune abstractă, cea a nedeterminării şi a transcendentului lucrează şi Giacomo Leopardi în poemul ”L’Infinito”: din care citez:

Sempre caro mi fu quest’ermo colle,
e questa siepe, che da tanta parte
dell’ultimo orizzonte il guardo esclude.

(traducere proprie: “Îmi este tot mai dragă o stâncă sihastră/ Ce îngrădeşte orizontul din privirea noastră/ Şi a depărtării rază albastră. “)

 

O altă misiune a artei este aceea de a exprima frumuseţea umană, atât cea fizică, cât şi cea interioară, a sufletului şi a caracterului :

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/63/Michelangelos_David.jpg
Michelangelo, “David” – considerată una dintre cele mai frumoase scupturi din lume

În final nu pot să nu menţionez una dintre cele mai cunoscute picturi din lume, Gioconda sau Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ec/Mona_Lisa%2C_by_Leonardo_da_Vinci%2C_from_C2RMF_retouched.jpg
Leonardo da Vinci, “Gioconda” – capodoperă a maestrului, care şi astăzi ne farmecă prin surâsul enigmatic.

 

Ca ilustrare a celor subliniate anterior şi pentru a prezenta o parte din lucrările mele, am creat pagina Creating A New World.

Iată câteva din lucrările proprii:

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Lecţia de muzică

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
Veioză ”IluminART”
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie. Este posibil ca imaginea să conţină: text Este posibil ca imaginea să conţină: text
Din ciclul ”Roata”



Paginile blogului nicolae-coman.ro

Nou! Dicţionare ilustrative în: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză, olandeză, suedeză, latină.

Pagina principalăRegele Mihai și mizeria clasei politice contemporaneIstorie universalăStatul paralel regalRămas bun, Majestate!Retrospectiva anului 2017CuriozităţiCălătorie până în anul 2050Cele mai rapide trenuri din 2017Eminescu şi ştiinţaNicolae Ceaușescu – dictator sau patriot?”Sabaton” – o lecție de istorie în stil power metalŞapte secole de la moartea lui Mircea cel BătrânStatistici FacebookUn secol de la moartea lui Gustav KlimtJoseph Fourier și efectul de serăIon Creangă – reformator didactic și religiosNoi suntem urmași ai RomeiMedicină și șarlatanie100 de ani de la moartea lui DelavranceaUn secol de la moartea lui CoșbucTrei secole de la naşterea Mariei Gaetana AgnesiFormaţia “Scorpions” sau arta efemeruluiZiua copiilor şi tumbele acestora în faţa politicienilor2 iunie – Ziua Națională a ItalieiSuedia, ţara politicienilor fără privilegii4 Iulie – Ziua Statelor Unite ale AmericiiDespre numere trapezoidaleTransilvania – o mică Europă dincolo de CarpațiPulanul poPULIst al PSD-uluiCeauşescu – floarea cu care nu se face Primăvara de la Praga?Firea vs. Dragnea sau ”Războiul celor două roze PSD”Referendumul Lăcustelor Negre şi al Ciumei RoşiiEşecul referendumului pentru familia tradiţională145 de ani de la naşterea lui Gheorghe ŢiţeicaViitor de aur ţara noastră areIliescu – coşmarul repetat al istorieiCum nu poți lua Nobelul fiind femeieCum aţi petrecut de cutremur?Sex şi agonie (arta lui Schiele)Apollinaire – sunetul cuvintelor ce nu pot fi rostiteCentenarul unei țări triste, dar pline de humorUnde se duc banii noştri, când se duc?Discursul lui Dragnea sau Apogeul maşinii politice manipulatoare22 Decembrie sau Fals eseu despre libertateDe ce nu pot fi mai bun?Monarhie vs. BolşevismRetrospectiva anului 2018Civilizaţie vs. ţopârlănieFreamătul eminescian al bastoanelor de cauciucZiua UNIRII sau Ziua URINII?Unica soluţie este… evoluţieInternetul care nu dă de pomanăAutoCADScufundarea navei PSDValenţele universale ale arteiSă fie lumină!Cel care a creat o nouă lumeCiuma Neagră ortodoxăPSD – ascensiunea şi decăderea unui mitNu vă lăsaţi manipulaţi!Ce treabă are Papa cu România? – Dar ce treabă are ortodoxia cu România?Harta culturală a lumiiFals eseu despre prostieCând sataniştii vor spitale, nu catedrale23 august sau Jocul Marilor PuteriLingvistică pesedistă sau „O nouă spârcâială a Diareei Roşii”NecredincioasaNe-am săturat!!!Evanghelia după BulaiDe ce (nu) poţi face sex la serviciu?Veniţi de luaţi coronavirus!Fetişul linguriţei de împărtăşanieDivide et imperaNebunia (dez)organizată a religieiMisoginism contemporanMegaproiecte ale anului 2021