La data de 23 august au avut loc două mari evenimente istorice, cu puternic impact asupra României secolului al XX-lea:
- Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)
- Lovitura de palat din 1944 (23 august 1944)
Pactul Ribbentrop-Molotov
În dimineaţa lui 1 septembrie 1939 are loc atacul Germaniei Naziste asupra Poloniei.
Două zile mai târziu, Franţa şi Anglia declarau război Berlinului. Astfel începea cel de-al Doilea Război Mondial.
La 6 septembrie 1939, Carol al II-lea convoacă un Consiliu de Coroană la Palatul Cotroceni, în urma căruia România se declară neutră. De fapt aştepta un moment favorabil intrării în luptă.
Dar ai noştri nu ştiau că pe 23 august a fost semnat la Moscova, între miniştrii de externe ai Germaniei şi Rusiei un protocol secret prin care Berlinul se arăta de acord cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, cunoscut în istorie ca Pactul Ribbentrop -Molotov.
Într-adevăr, un an mai târziu, la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică, printr-un ultimatum, vezi:
➤ Ultimatumul sovietic dat României în 1940
… impune anexarea Basarabiei şi Bucovinei.
A urmat o altă pagină neagră a istoriei – Dictatul de la Viena (30 august 1940) prin care România avea să piardă nord-vestul Transilvaniei.
Tot în 1940, România pierde şi Cadrilaterul (Doborogea de Sud) pe care o cedează Bulgariei, vezi:
➤ Pierderi teritoriale ale României
Aşadar, în 1940, în urma pierderilor teritoriale menţionate, România Mare a încetat să existe.
23 august 1944
Acum 75 de ani, la 23 august 1944 a avut loc arestarea lui Ion Antonescu de către Regele Mihai, în scopul ruperii alianţei cu Puterile Axei, vezi:
➤ Lovitura de stat de la 23 august 1944
Mareșalul a fost predat URSS, unde a fost ţinut prizonier an și jumătate, nefiind judecat în procesele de la Nürnberg. Apoi judecat de un aşa-zis “Tribunalul al Poporului” din București, într-un proces de tip stalinist. Antonescu a refuzat să semneze cererea de grațiere pentru a nu-l pune pe Regele într-o situație dificilă: Suveranul ar fi fost acuzat de simpatii naziste dacă ar fi acordat grațierea sau de lipsă de patriotism dacă n-ar fi făcut-o).
România a intrat în sfera Uniunii Sovietice şi au urmat patru decenii de comunism.
Comuniştii au confiscat acest eveniment (deşi nu au avut aici vreun rol prea important), astfel că, în perioada 1948–1989, ziua de 23 august a devenit Ziua națională a României.
Reacţia Rusiei
Pentru a devia de la subiect, adică ocuparea sovietică a României, Ambasada Rusiei în România, prin pagina sa de Facebook, ne propune să scriem compuneri despre “eliberarea Europei de la nazism” (vezi aici):
Observaţii
➤ România este singurul stat care nu a ridicat niciun monument comemorativ dedicat celor care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial.
➤ Pe 24 iunie 1991, Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov
➤ Cea mai lungă ocupaţie militară pe care România a suportat-o în ultimii 300 de ani: Armata sovietică a stat în ţară 14 ani, din 1944 şi până în 1958, vezi “Ocupația sovietică a României”.
➤ Transilvania de Nord-Vest a revenit României abia în 1947: după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, fusese ocupată de Uniunea Sovietică, care a redat-o României din dorinţa lui Stalin de a pedepsi Ungaria (care se aliase cu Germania Nazistă împotriva URSS).
În încheiere, declarația comună a Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și României la 80 de ani de la semnarea Protocolului Ribbentrop-Molotov:
“23 august va marca 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania nazistă care a stârnit al doilea război mondial și a condamnat jumătate din Europa la zeci de ani de mizerie. Pactul conținea protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.
Acesta este motivul pentru care în această zi proclamată de Parlamentul European drept Ziua europeană a comemorării pentru victimele regimurilor totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți rupte au fost o consecință a crimelor săvârșite sub ideologia nazismului și a stalinismului.
Durerea și nedreptatea nu vor cădea niciodată în uitare. Ne vom aminti mereu.
Amintirea și comemorarea ororilor trecute ne oferă cunoștința și puterea de a respinge pe cei care încearcă să reînvie aceste ideologii sau care încearcă să exonereze aceste ideologii ale crimelor și culpabilității lor. Memoria victimelor ne obligă să promovăm justiția istorică, continuând cercetările și sensibilizând publicul despre moștenirea totalitară de pe continentul european.
Baza concilierii durabile și construirea unui viitor comun este justiția și adevărul obiectiv. Victimele crimelor totalitare au dreptul la justiție. Din păcate, practica de investigare și urmărire penală a crimelor regimurilor totalitare a fost insuficientă și inconsistentă între țări.
Solicităm guvernelor din toate țările europene să ofere atât sprijin moral, cât și material investigației istorice în curs de desfășurare a regimurilor totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem contracara mai eficient campaniile de dezinformare și încercările de manipulare a faptelor istorice.
Trebuie să stăm împreună împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va deschide calea către o reconciliere ulterioară.
Suntem siguri că Europa de astăzi este un loc sigur pentru toate popoarele și gata să reziste cu hotărâre împotriva oricărui tip de nedreptate. Credem că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.
Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început transformările democratice care ne-au făcut în cele din urmă membri egali și viguroși ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii noștri din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu mai apară.”
Alte articole
➤ Ambasada Romaniei in Rusia va publica o lista a prizonierilor morti in URSS: Romanii trebuie sa stie unde le sunt inaintasii
➤ Hitler sau Stalin, cine a fost cel mai mare criminal din istorie
➤ Lista ATROCITĂȚILOR comise de ruși în România
➤ 70 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia
➤ Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri
➤ Crime, jafuri, torturi, copiii dintr-un spital aruncați pe geam, profanări de biserici: Atrocitățile comise asupra populației și armatei române în 1940 în timpul retragerii din Basarabia și Bucovina de Nord
➤ Cel mai negru Paște in istoria noastră. Rușii ne-au omorât, intenționat, 2.000 de români. Bebelușii, vii, au fost acoperiți de var. Masacrul de la Fântâna Albă
➤ 79 de ani de la Rapirea Basarabiei si Bucovinei de Nord!
➤ Am vorbit cu basarabeanul care-ți arată ce înseamnă să fii rupt de România
➤ Povestea care îți arată Moldova ca un gulag în care victime și torționari sfârșesc la fel
➤ 10 mituri stupide pe care le crezi despre comunismul din România
➤ De ce urăște Rusia Occidentul cu atâta pasiune
➤ Cum era să muncești și să mori într-un lagăr din Rusia în plină dezvoltare a comunismului
➤ Secretele lui 23 august 1944: incredibila istorie a unei zile care a zguduit Germania lui Hitler și a schimbat soarta României
➤ 75 de ani după 23 august 1944: Cum a folosit puterea politică, în anii 90, reabilitarea lui Antonescu pentru a denatura meritele Regelui
➤ Un nou 23 august- Așteptând vremea normalității
➤ Manevra diplomatică prin care Molotov a lăsat România fără Bucovina de Nord şi Herţa. Sovieticii doreau toată Moldova
➤ Actul de la 23 august 1944 în viziunea celui de-al Treilea Reich
