1. Introducere
Contextul istoric și motivele aderării României la NATO și UE
2. Avantaje Economice
Creșterea investițiilor străine directe
Accesul la fonduri structurale și de coeziune
Îmbunătățirea infrastructurii și modernizarea economiei
Creșterea exporturilor și accesul la o piață comună
Stabilitatea macroeconomică și reformele economice
3. Avantaje Militare
Îmbunătățirea capacităților de apărare și securitate națională
Participarea la operațiuni și exerciții comune NATO
Accesul la tehnologii militare avansate
Modernizarea forțelor armate
Creșterea cooperării în domeniul securității cibernetice și intelligence
4. Avantaje Politice
Consolidarea democrației și statului de drept
Îmbunătățirea imaginii internaționale a României
Participarea la procesul decizional european și influențarea politicilor UE
Stabilitatea politică și atragerea de parteneri strategici
Promovarea valorilor și intereselor naționale pe plan internațional
5. Impactul Asupra Societății Românești
Creșterea mobilității și oportunităților pentru cetățeni
Îmbunătățirea educației și cercetării prin programele UE
Creșterea calității vieții și standardelor sociale
Încurajarea schimburilor culturale și diversității
6. Concluzii
Sinteza beneficiilor multiple ale aderării la NATO și UE
Perspective de viitor și provocările rămase
1. Introducere
#### Contextul istoric și motivele aderării României la NATO și UE
În contextul post-Război Rece, România a traversat o perioadă de tranziție de la un regim comunist la o democrație și o economie de piață. Anii 1990 au fost marcați de instabilitate politică și economică, dar și de o dorință puternică de a se reintegra în comunitatea europeană și euro-atlantică. Acest obiectiv strategic a fost motivat de multiple considerente istorice, economice, militare și politice.
#### Contextul istoric
După Revoluția din decembrie 1989, România și-a propus să se alăture structurilor europene și euro-atlantice pentru a se desprinde definitiv de influența fostei Uniuni Sovietice și pentru a se alătura democrațiilor occidentale. În perioada comunistă, România fusese membră a Pactului de la Varșovia, o alianță militară dominată de URSS, și a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Aceste structuri nu doar că limitau suveranitatea României, dar și împiedicau dezvoltarea sa economică și democratică.
### Motivele aderării la NATO
1. **Securitatea Națională**: În urma căderii comunismului, România a perceput NATO ca fiind cea mai sigură garanție a securității sale naționale. Alianța Nord-Atlantică oferea protecție împotriva amenințărilor externe și un cadru pentru modernizarea forțelor armate.
2. **Stabilitatea Regională**: Aderarea la NATO a fost văzută ca un mijloc de stabilizare a Balcanilor și de prevenire a conflictelor regionale, într-o perioadă în care războaiele din fosta Iugoslavie ridicau serioase probleme de securitate în Europa de Sud-Est.
3. **Integrarea Euro-Atlantică**: România a dorit să se alinieze valorilor și standardelor euro-atlantice, promovând democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului.
4. **Accesul la Resurse și Tehnologii Militare Avansate**: Prin aderarea la NATO, România a avut acces la resurse și tehnologii militare avansate, precum și la exerciții și operațiuni comune care au contribuit la modernizarea și profesionalizarea armatei române.
### Motivele aderării la UE
1. **Dezvoltarea Economică**: UE a fost văzută ca un motor esențial al dezvoltării economice. Accesul la piața unică europeană și la fondurile de coeziune și structurale era vital pentru modernizarea economiei românești și pentru reducerea decalajelor economice față de vestul Europei.
2. **Stabilitatea Politică**: Aderarea la UE a consolidat procesul democratic și statul de drept în România. Reforme necesare pentru integrarea europeană au dus la îmbunătățirea instituțiilor publice și la combaterea corupției.
3. **Creșterea Investițiilor Străine**: Calitatea de membru UE a făcut România mai atractivă pentru investitorii străini, oferind un cadru legislativ stabil și predictibil.
4. **Mobilitatea și Oportunitățile pentru Cetățeni**: Cetățenii români au beneficiat de dreptul de a circula, munci și studia liber în toate țările membre UE, ceea ce a dus la noi oportunități de dezvoltare personală și profesională.
5. **Participarea la Procesul Decizional European**: Ca membru al UE, România a avut posibilitatea de a influența deciziile și politicile europene, promovându-și interesele naționale în cadrul unei uniuni puternice și respectate la nivel mondial.
#### Concluzie
Aderarea României la NATO și UE a reprezentat un pas strategic fundamental în politica externă a țării, asigurând securitatea națională, stabilitatea politică și dezvoltarea economică. Aceste decizii au permis României să se reintegreze în comunitatea internațională, să își consolideze democrația și să își modernizeze economia și forțele armate.
2. Avantaje Economice
#### Creșterea investițiilor străine directe
Aderarea României la NATO și UE a avut un impact semnificativ asupra creșterii investițiilor străine directe (ISD). Calitatea de membru al acestor organizații a oferit un cadru legislativ stabil și predictibil, esențial pentru atragerea investitorilor. În plus, aderarea la NATO a conferit României o imagine de țară sigură și stabilă, iar calitatea de membru UE a garantat respectarea normelor și standardelor europene în afaceri.
Companiile străine au fost atrase de perspectivele de creștere economică, forța de muncă calificată și costurile competitive. Astfel, numeroase multinaționale și-au stabilit operațiuni în România, în sectoare diverse precum auto, IT&C, industria manufacturieră și servicii. Investițiile străine au generat locuri de muncă, au sporit competitivitatea economiei românești și au adus tehnologie și know-how avansat.
#### Accesul la fonduri structurale și de coeziune
Unul dintre cele mai mari avantaje ale aderării la UE a fost accesul la fonduri structurale și de coeziune. Aceste fonduri au avut ca scop reducerea disparităților economice și sociale între regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate din Uniune. România a beneficiat de sume considerabile pentru proiecte în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltare rurală.
Fondurile structurale au fost esențiale pentru modernizarea infrastructurii de transport, construcția de autostrăzi, reabilitarea căilor ferate și modernizarea porturilor și aeroporturilor. De asemenea, fondurile de coeziune au sprijinit dezvoltarea urbană și rurală, îmbunătățirea serviciilor publice și crearea de noi oportunități economice și sociale pentru comunități.
#### Îmbunătățirea infrastructurii și modernizarea economiei
Aderarea la UE a facilitat îmbunătățirea infrastructurii României, un factor crucial pentru dezvoltarea economică. Investițiile masive în infrastructură au dus la construirea de autostrăzi, modernizarea rețelelor de drumuri naționale și județene, reabilitarea căilor ferate și dezvoltarea infrastructurii portuare și aeroportuare.
Îmbunătățirea infrastructurii a avut un efect de multiplicare asupra economiei, facilitând comerțul intern și internațional, reducând costurile de transport și atrăgând investiții în zone anterior mai puțin accesibile. Modernizarea economiei a fost sprijinită și de reformele structurale impuse de aderarea la UE, care au inclus privatizări, liberalizarea piețelor și adoptarea de politici favorabile mediului de afaceri.
#### Creșterea exporturilor și accesul la o piață comună
Aderarea la UE a deschis României accesul la o piață comună de peste 450 de milioane de consumatori. Aceasta a permis creșterea semnificativă a exporturilor românești, în special către statele membre ale UE. Întreprinderile românești au beneficiat de eliminarea barierelor comerciale și tarifare, de standardizarea produselor și de simplificarea procedurilor vamale.
Creșterea exporturilor a fost stimulată de competitivitatea crescută a produselor românești, datorită adoptării standardelor europene de calitate și siguranță. Sectoare precum industria auto, IT&C, agricultura și industria alimentară au înregistrat creșteri semnificative ale exporturilor, contribuind astfel la creșterea PIB-ului și la crearea de locuri de muncă.
#### Stabilitatea macroeconomică și reformele economice
Aderarea la NATO și UE a contribuit la stabilitatea macroeconomică a României. Calitatea de membru al acestor organizații a încurajat adoptarea de politici economice prudente, care au inclus controlul inflației, reducerea deficitului bugetar și menținerea unui curs valutar stabil.
Reformele economice necesare pentru aderarea la UE au inclus privatizări, liberalizarea piețelor, îmbunătățirea mediului de afaceri și adoptarea de reglementări conforme cu acquis-ul comunitar. Aceste reforme au sporit competitivitatea economiei românești și au consolidat încrederea investitorilor. Stabilitatea macroeconomică a fost esențială pentru atragerea investițiilor străine și pentru crearea unui mediu favorabil dezvoltării economice sustenabile.
#### Concluzie
Aderarea României la NATO și UE a avut un impact profund și pozitiv asupra economiei naționale. Creșterea investițiilor străine directe, accesul la fonduri structurale și de coeziune, îmbunătățirea infrastructurii, creșterea exporturilor și stabilitatea macroeconomică au fost factori cheie care au contribuit la modernizarea și dezvoltarea economică a României. Aceste avantaje au creat o bază solidă pentru prosperitatea pe termen lung și pentru integrarea completă a României în comunitatea europeană și euro-atlantică.
Avantaje Militare
#### Îmbunătățirea capacităților de apărare și securitate națională
Aderarea la NATO a fost un factor crucial pentru îmbunătățirea capacităților de apărare și securitate națională a României. Ca membru al Alianței Nord-Atlantice, România a beneficiat de protecția garantată de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Această garanție de securitate a fost esențială pentru consolidarea apărării naționale și pentru descurajarea potențialelor amenințări externe.
Pe lângă protecția oferită de NATO, România a investit semnificativ în modernizarea și consolidarea forțelor sale armate, conform cerințelor Alianței. Acest proces a inclus achiziționarea de echipamente militare moderne, îmbunătățirea infrastructurii militare și pregătirea personalului pentru a răspunde eficient noilor provocări de securitate.
#### Participarea la operațiuni și exerciții comune NATO
Participarea la operațiuni și exerciții comune NATO a fost un avantaj major pentru România, oferind oportunități de instruire și interoperabilitate cu forțele armate ale altor state membre. Prin participarea la misiuni internaționale, cum ar fi cele din Afganistan, Kosovo și Irak, militarii români au dobândit experiență operațională valoroasă și au demonstrat angajamentul României față de securitatea globală.
Exercițiile comune NATO, cum ar fi cele desfășurate în cadrul programului Trident Juncture sau Saber Guardian, au permis forțelor armate române să se antreneze alături de aliați, să îmbunătățească cooperarea și să dezvolte tactici și strategii comune. Aceste exerciții au fost esențiale pentru creșterea pregătirii și eficienței forțelor armate române, consolidându-le capacitatea de a acționa într-un mediu multinațional.
#### Accesul la tehnologii militare avansate
Ca membru NATO, România a avut acces la tehnologii militare avansate și la expertiza țărilor partenere. Alianța a facilitat transferul de tehnologii și know-how, permițând modernizarea echipamentelor și sistemelor de apărare ale României. Acest acces a inclus tehnologii de comunicații, sisteme de apărare antiaeriană, vehicule blindate, aeronave moderne și echipamente de supraveghere și recunoaștere.
Modernizarea tehnologică a fost esențială pentru îmbunătățirea capacităților operaționale ale forțelor armate române și pentru alinierea la standardele NATO. Achiziționarea de avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană Patriot și alte echipamente avansate a întărit semnificativ capacitatea de apărare a României.
#### Modernizarea forțelor armate
Aderarea la NATO a impulsionat un proces amplu de modernizare a forțelor armate române, care a inclus reforme structurale, creșterea profesionalismului și îmbunătățirea condițiilor de pregătire și dotare. Reformele au vizat restructurarea forțelor armate pentru a le face mai flexibile, eficiente și capabile să răspundă provocărilor moderne de securitate.
Un aspect important al modernizării a fost creșterea bugetului pentru apărare, alocat în conformitate cu angajamentele NATO. Aceste fonduri au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente moderne, modernizarea infrastructurii militare, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă pentru personalul militar și dezvoltarea unor noi capacități operaționale.
#### Creșterea cooperării în domeniul securității cibernetice și intelligence
Aderarea la NATO a întărit cooperarea României în domeniul securității cibernetice și intelligence. Alianța a recunoscut importanța crescută a securității cibernetice în contextul noilor amenințări și a promovat dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică în rândul statelor membre.
România a beneficiat de partajarea de informații și expertiză în domeniul securității cibernetice, participând la exerciții și programe de instruire organizate de NATO. De asemenea, colaborarea în domeniul intelligence a fost intensificată, permițând schimbul de informații critice și dezvoltarea unor strategii comune de combatere a amenințărilor cibernetice și teroriste.
#### Concluzie
Aderarea României la NATO a adus numeroase avantaje militare, consolidând capacitatea de apărare și securitate națională, facilitând participarea la operațiuni și exerciții comune, oferind acces la tehnologii militare avansate și sprijinind modernizarea forțelor armate. Creșterea cooperării în domeniul securității cibernetice și intelligence a fost esențială pentru abordarea provocărilor complexe ale securității contemporane. Aceste beneficii au consolidat poziția României ca un partener de încredere și capabil în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Avantaje Politice
#### Consolidarea democrației și statului de drept
Aderarea României la NATO și UE a fost un catalizator important pentru consolidarea democrației și statului de drept. Procesul de integrare europeană a impus României adoptarea unor reforme esențiale pentru îmbunătățirea guvernanței și a transparenței instituțiilor publice. Aceste reforme au inclus măsuri de combatere a corupției, întărirea independenței sistemului judiciar și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Monitorizarea și evaluarea progresului în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al UE au fost esențiale pentru menținerea unui angajament constant față de reformele democratice. De asemenea, participarea la structurile NATO a impus respectarea principiilor democratice și a statului de drept, consolidând astfel instituțiile și practicile democratice ale României.
#### Îmbunătățirea imaginii internaționale a României
Calitatea de membru al NATO și UE a îmbunătățit semnificativ imaginea internațională a României. Aderarea la aceste organizații prestigioase a demonstrat angajamentul țării față de valorile și standardele occidentale. România a fost percepută ca un partener de încredere și un actor stabil în regiunea Europei de Est.
Participarea activă la misiuni internaționale și la procesele decizionale ale NATO și UE a consolidat reputația României pe scena globală. Aceasta a permis României să joace un rol mai proeminent în afacerile internaționale și să contribuie la soluționarea provocărilor globale de securitate și dezvoltare.
#### Participarea la procesul decizional european și influențarea politicilor UE
Aderarea la UE a oferit României posibilitatea de a participa la procesul decizional european și de a influența politicile UE. România a avut reprezentanți în Parlamentul European, Consiliul UE și alte instituții europene, permițându-i să contribuie activ la formularea și implementarea politicilor comune.
Prin participarea la procesul decizional, România a putut să promoveze interesele sale naționale și să influențeze politicile în domenii cruciale precum agricultura, coeziunea economică și socială, politica de vecinătate și securitatea energetică. Aceasta a asigurat că vocea României este auzită și că prioritățile sale sunt reflectate în cadrul politicilor europene.
#### Stabilitatea politică și atragerea de parteneri strategici
Calitatea de membru NATO și UE a contribuit la stabilitatea politică a României, creând un cadru de guvernanță predictibil și stabil. Această stabilitate a fost esențială pentru atragerea de parteneri strategici și pentru dezvoltarea unor relații bilaterale și multilaterale solide.
România a beneficiat de parteneriate strategice cu state membre NATO și UE, precum și cu alte țări importante pe plan global. Aceste parteneriate au inclus cooperare economică, militară și diplomatică, sporind influența și securitatea României. De asemenea, stabilitatea politică a fost un factor important pentru atragerea investițiilor străine și pentru creșterea economică sustenabilă.
#### Promovarea valorilor și intereselor naționale pe plan internațional
Aderarea la NATO și UE a oferit României o platformă solidă pentru promovarea valorilor și intereselor sale naționale pe plan internațional. România a avut oportunitatea de a contribui la promovarea democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului la nivel global.
De asemenea, România a putut să își promoveze interesele economice și strategice prin intermediul diplomației europene și transatlantice. Participarea la misiuni de menținere a păcii, asistență umanitară și dezvoltare internațională a consolidat profilul României ca un actor responsabil și angajat în soluționarea problemelor globale.
#### Concluzie
Aderarea la NATO și UE a adus numeroase avantaje politice României, consolidând democrația și statul de drept, îmbunătățind imaginea internațională, oferind posibilitatea de a participa la procesul decizional european, asigurând stabilitatea politică și atrăgând parteneri strategici. Aceste beneficii au permis României să promoveze eficient valorile și interesele sale naționale pe scena internațională, consolidându-și astfel poziția ca un partener de încredere și influent în cadrul comunității internaționale.
Impactul Asupra Societății Românești
#### Creșterea mobilității și oportunităților pentru cetățeni
Aderarea României la UE a avut un impact profund asupra mobilității cetățenilor români, oferindu-le oportunități fără precedent de a studia, munci și trăi în alte state membre ale Uniunii Europene. Acest aspect a fost facilitat de libertatea de circulație, unul dintre principiile fundamentale ale UE.
Milioane de români au profitat de această libertate pentru a căuta oportunități economice mai bune în alte țări europene, contribuind la creșterea economică a acestor state și trimițând remitențe înapoi în România, ceea ce a avut un efect pozitiv asupra economiei locale. De asemenea, studenții români au beneficiat de programe educaționale precum Erasmus+, care le-a permis să studieze în străinătate, să dobândească experiențe internaționale și să-și dezvolte competențele într-un context multicultural.
#### Îmbunătățirea educației și cercetării prin programele UE
Programele UE de educație și cercetare au adus beneficii semnificative sistemului educațional și comunității științifice din România. Participarea la programe precum Horizon 2020 și Erasmus+ a permis universităților și institutelor de cercetare românești să colaboreze cu parteneri internaționali, să acceseze finanțări substanțiale și să participe la proiecte de cercetare inovatoare.
Aceste colaborări au contribuit la creșterea calității educației și cercetării, atragerea de talente internaționale și dezvoltarea unor programe academice competitive la nivel global. În plus, studenții și cercetătorii români au avut oportunitatea de a-și dezvolta carierele într-un mediu stimulativ și de a aduce înapoi în România expertiza și cunoștințele dobândite în străinătate.
#### Creșterea calității vieții și standardelor sociale
Aderarea la UE a avut un impact pozitiv asupra calității vieții și standardelor sociale din România. Fondurile structurale și de coeziune au fost utilizate pentru a îmbunătăți infrastructura, serviciile publice și condițiile de viață în comunități urbane și rurale. Investițiile în infrastructura de transport, sănătate și educație au contribuit la creșterea accesului și calității acestor servicii pentru cetățeni.
De asemenea, politicile sociale ale UE, care vizează reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale și protecția drepturilor muncitorilor, au fost integrate în legislația românească. Aceste politici au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea salariilor și promovarea egalității de gen, având un impact pozitiv asupra bunăstării generale a cetățenilor.
#### Încurajarea schimburilor culturale și diversității
Aderarea la UE a stimulat schimburile culturale și a promovat diversitatea culturală în România. Programele de finanțare ale UE pentru cultură au susținut proiecte artistice și culturale, facilitând colaborarea între artiști și instituții culturale din diferite state membre. Aceste schimburi au contribuit la îmbogățirea peisajului cultural românesc și la promovarea patrimoniului cultural național în Europa.
România a devenit un participant activ la inițiative culturale europene, cum ar fi Capitala Europeană a Culturii, și a beneficiat de vizite și evenimente culturale internaționale care au promovat dialogul intercultural și înțelegerea reciprocă. Aceste schimburi au consolidat identitatea europeană a României și au încurajat aprecierea diversității culturale ca o valoare esențială a Uniunii Europene.
#### Concluzie
Impactul aderării României la NATO și UE asupra societății românești a fost profund și variat, aducând beneficii semnificative în termeni de mobilitate și oportunități pentru cetățeni, îmbunătățirea educației și cercetării, creșterea calității vieții și promovarea schimburilor culturale. Aceste avantaje au contribuit la transformarea și modernizarea societății românești, consolidând integrarea României în comunitatea europeană și promovând valori precum libertatea, diversitatea și solidaritatea.
Concluzii
#### Sinteza beneficiilor multiple ale aderării la NATO și UE
Aderarea României la NATO și UE a reprezentat un pas major în modernizarea și dezvoltarea țării, aducând numeroase beneficii economice, militare, politice și sociale. Aceste avantaje au contribuit la consolidarea poziției României pe scena internațională și la îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii săi.
**Beneficii Economice**: Integrarea în UE a deschis accesul la fonduri structurale și de coeziune, care au fost esențiale pentru modernizarea infrastructurii și stimularea dezvoltării regionale. Investițiile străine directe au crescut semnificativ, iar exporturile românești au beneficiat de accesul la o piață comună vastă. Stabilitatea macroeconomică și reformele economice au fost consolidate prin adoptarea standardelor europene.
**Avantaje Militare**: Ca membru NATO, România a beneficiat de îmbunătățirea capacităților de apărare și de securitate națională. Participarea la operațiuni și exerciții comune NATO a oferit experiență practică și interoperabilitate cu alte forțe armate ale Alianței. Accesul la tehnologii militare avansate și modernizarea forțelor armate au crescut semnificativ capacitatea de apărare a țării.
**Avantaje Politice**: Calitatea de membru al NATO și UE a consolidat democrația și statul de drept în România. Participarea la procesul decizional european a permis României să influențeze politicile UE și să promoveze interesele naționale. Stabilitatea politică a fost un factor esențial pentru atragerea de parteneri strategici și pentru dezvoltarea unor relații internaționale solide.
**Impactul Asupra Societății Românești**: Creșterea mobilității și a oportunităților pentru cetățeni a fost un beneficiu major al aderării la UE, facilitând accesul la educație, muncă și experiențe internaționale. Îmbunătățirea educației și cercetării prin programele UE a contribuit la creșterea calității sistemului educațional românesc. Calitatea vieții și standardele sociale au crescut, iar schimburile culturale au promovat diversitatea și dialogul intercultural.
#### Perspective de viitor și provocările rămase
În ciuda progreselor semnificative realizate, România se confruntă în continuare cu o serie de provocări care necesită atenție și soluții pe termen lung.
**Continuarea Reformelor**: Este esențial ca România să continue implementarea reformelor structurale pentru a menține ritmul de convergență cu statele mai dezvoltate ale UE. Aceasta include reforme în justiție, administrație publică și combaterea corupției, pentru a asigura un cadru de guvernanță eficient și transparent.
**Dezvoltarea Infrastructurii**: În ciuda investițiilor semnificative, infrastructura României încă necesită îmbunătățiri majore, în special în sectorul transporturilor și al energiei. Proiectele de infrastructură trebuie să fie prioritizate și implementate eficient pentru a stimula creșterea economică și pentru a reduce disparitățile regionale.
**Creșterea Competitivității Economice**: România trebuie să își îmbunătățească competitivitatea economică prin inovare, digitalizare și dezvoltarea sectorului privat. Investițiile în educație și formare profesională sunt cruciale pentru a asigura o forță de muncă calificată și adaptabilă la cerințele pieței globale.
**Securitatea Cibernetică**: Odată cu avansul tehnologic și creșterea dependenței de infrastructuri digitale, securitatea cibernetică devine o prioritate strategică. România trebuie să își consolideze capacitățile de apărare cibernetică și să dezvolte parteneriate internaționale pentru a combate amenințările cibernetice.
**Integrarea Socială**: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei rămân obiective importante. Programele de coeziune socială trebuie să fie continuate și îmbunătățite pentru a asigura o distribuție echitabilă a beneficiilor economice și pentru a reduce inegalitățile sociale.
În concluzie, aderarea la NATO și UE a fost un pas strategic care a adus României multiple beneficii pe toate planurile. Cu toate acestea, pentru a valorifica pe deplin aceste avantaje și pentru a asigura un viitor prosper, România trebuie să abordeze provocările rămase cu determinare și să continue pe calea reformelor și a dezvoltării durabile.
Surse
* Scurt istoric al relaţiilor dintre România şi Uniunea Europeană
* Cronologia relaţiilor României cu UE
* Neag, Mihai Marcel & Simion, Eduard & Kis, Alexandru; Intelligence și globalizare
* Camera Deputaților din România; Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru aprobarea înființării pe teritoriul României a Unității de Integrare a Forțelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit
* Aderarea României la Uniunea Europeană, câştigători şi perdanţi
