Istoria prostiei

Iată cum vremurile pe care le trăim ne arată încă odată cât de importantă este educația.
Am trecut de-a lungul anilor prin mai multe sisteme de învățământ și nu pot trece cu vederea văgăuna care desparte sistemul românesc de cel vestic.
În timp ce sistemul românesc m-a învățat la orele de religie să-mi fac cruce și să cred fără să cercetez, cel vestic m-a învățat să gândesc critic, să discern informația corectă de cea falsă și să caut întotdeauna adevărul la sursă.
În timp ce România m-a învățat să fac plecăciuni profesorilor și să învăț poezii și ode care mai de care pe de rost, vestul m-a învățat să argumentez critic, bazat pe surse primare și să țin dezbateri în care orice argument adus trebuie sprijinit pe informații factuale.
Da, uneori realitatea ancorată în surse factuale nu sună atât de fermecător ca fantasmagoriile unora. Cu asta sunt de acord. Din păcate este tot ceea ce avem.
Îmi aduc aminte că aveam la un moment dat în liceu, în Canada, un curs de “teoria conspirației” în care analizam toate scenariile posibile, de la cavalerii teutoni la asasinarea lui Kennedy. Important nu era în ceea ce alegeai tu să crezi. Puteai până la urmă să crezi în ce vrei atât timp cât puteai argumenta prin surse credibile ipoteza pe care o vehiculai.
Dar nici măcar asta nu era de fapt important, ci skill-urile pe care le deprindeai în a încerca să-ți demonstrezi ipoteza, în a învăța să cauți informații la sursă și să argumentezi coerent ceva. Iar în momentul în care deprinzi aceste skill-uri, devi imun la bullshit.
Dar toate astea nu se învață în nici un caz făcându-ți cruce sau repetând poezii pe de rost.
Acestea fiind spuse, îmi doresc o adevărată Românie educată, nu sinistrul slogan lăsat moștenire de actualul președinte. Căci altfel se vor găsi încă mulți alți păcălici pe cai frumoși care să ne vândă salvare și înțelepciune. (Radu Paltineanu) Mixdecultura.ro @net


„O persoană proastă este persoana care cauzează pierderi altor persoane sau unui grup de persoane, în timp ce ea însăși nu câștigă nimic și poate chiar suferi pierderi.”
Unul dintre cele mai memorabile citate din cartea lui Carlo M. Cipolla, „Legile fundamentale ale imbecilității umane”, care subliniază natura distructivă a prostiei.

„Întotdeauna și inevitabil, fiecare dintre noi subestimează numărul de indivizi proști din jur.”

Acesta surprinde ironia și omniprezența prostiei, oferind un context ușor umoristic, dar și profund, despre natura umană. Este o frază simplă, dar care invită la reflecție, fiind perfectă pentru o postare care stârnește interesul și conversația.


Da, uneori trebuie sa ne amintim ce inseamna comunismul si influenta ruseasca! 😢😢

Uitarea ne-a impartit in doua: Concret, unii sunt cu rusii, unii sunt cu occidentul, ca vrajeala aia cu o tara inchisa si singura pe Pamant nu tine in ziua de azi! Unii sunt cu libertatea si democratia, ceilalti vor totalitarism si un tatuc. Unii sunt cu stiinta, modernizarea, ceilalti cu ocultismul si intoarcerea in Evul Mediu. Unii sunt cu toleranta si iubirea aproapelui, altii cu ura, xenofobia, rasismul, homofobia… Unii urasc coruptia generalizata, unii admira si voteaza coruptii cu conditia sa fie romani. Unii iubesc dreptatea si le pasa, unii vor uitare, iertare, liniste si “stabilitate”…. Cam asta face uitarea, egoismul si indiferenta! 😢

Pseudostiinta in psihologie

“Asist de ceva vreme la un fenomen îngrijorător de frecvent – să ai o licență în psihologie (foarte ușor de obținut pe bază de gândire pseudoștiințifică) în combinație cu atestat de la califatul, pardon!, colegiul psihologilor și să practici vreo formă de terapie ”bogus” sau pseudo-științifică.

Așa înțeleg mulți să practice psihologie, aducând, firește, un uriaș deserviciu psihologiei ca disciplină științifică. Cine să mai aibe încredere în psihologi și psihologie când aceștia sunt luați la pachet cu puzderia (o bună parte licențiată în psihologie!) de guru, psihoterapeuți și vindecători de la bube dulci până la orice, yoghini iubitori de pipi, șamani, astrologi și parapsihologi alături, evident, de o armată alcătuită din ”antrenori” exotici, așa numiții ”coach”, care se întrec în bolboroseala psihologică?”

* Teoria Pământului plat

Imagine: votant al lui Trump savurând victoria. Credit: Andrew Kelly/REUTERS

Istoria umanității este plină de episoade în care rațiunea și prostia s-au confruntat, fie prin intermediul ideilor, fie prin acte și decizii care au influențat cursul istoric. Iată câteva exemple grăitoare:

1. Procesul lui Socrate (399 î.Hr.)

Socrate, unul dintre cei mai mari filosofi ai Greciei antice, a fost acuzat de „coruperea tineretului” și „blasfemie” din cauza ideilor sale provocatoare, care îi determinau pe tineri să gândească critic. Deși reprezenta rațiunea prin curajul de a pune întrebări fundamentale, a fost condamnat la moarte de către o majoritate conservatoare, închistată în dogme și superstiții. Socrate a ales să accepte sentința pentru a respecta legile cetății, deși acestea se aflau sub influența prostiei colective și a ignoranței.

Crima lui Socrates (399 î.Hr.)

  • Rațiune vs. Conformism și Frică de Schimbare: Socrates, unul dintre cei mai mari filosofi ai antichității, a fost condamnat la moarte pentru „coruperea tineretului” și „necredința în zeii orașului”. Ideile sale despre gândire critică și întrebări filosofice l-au făcut un personaj incomod pentru autoritățile Atenei. Executarea lui este un exemplu tragic al modului în care societatea poate respinge rațiunea și progresul din teamă de schimbare.

Crima lui Hypatia (415 d.Hr.)

  • Rațiune vs. Fanatism religios: Hypatia, o matematiciană și filosoafă din Alexandria, a fost ucisă de o mulțime de fanatici creștini din cauza învățăturilor sale neconvenționale și a asocierei sale cu cunoștințele păgâne. Moartea ei marchează un punct de cotitură în care cunoașterea științifică a fost sacrificată în favoarea dogmei religioase.

2. Prigonirea științei în Evul Mediu

În perioada medievală, gândirea științifică a fost adesea suprimată de Biserica Catolică, care considera că multe dintre descoperirile vremii contraziceau învățăturile scripturale. Celebra condamnare a lui Galileo Galilei în 1633 pentru susținerea teoriei heliocentrice este unul dintre episoadele marcante ale luptei dintre rațiune și dogmatism. Deși Galileo a avut dreptate, înțelepciunea sa a fost respinsă de o instituție dominată de prostie și frică de schimbare.

3. Epidemia de vânătoare de vrăjitoare (secolele XV-XVIII)

În Europa, mii de oameni, în special femei, au fost persecutați, torturați și uciși sub acuzația de vrăjitorie. În loc să se bazeze pe rațiune pentru a înțelege fenomene naturale, societățile au preferat să creadă în superstiții, alimentând o frenezie irațională. Prostia colectivă și teama de necunoscut au dus la o adevărată „epidemie” de execuții, iar cei care încercau să aducă dovezi contrare riscului de a fi și ei acuzați.

 Căutarea Sfintei Fecioare (secolele XII–XVI)

  • Rațiune vs. Superstiție și Credulitate: În Evul Mediu, mulți creștini au căutat relicve religioase, cum ar fi penele îngerilor sau sângele lui Isus. Unele dintre aceste obiecte erau evident false (cum ar fi „penele” care se dovedeau a fi de păsări obișnuite), dar credulitatea oamenilor le-a dat o importanță enormă. Aceasta ilustrează conflictul dintre credința oarbă și rațiune.

4. Revoluția Copernicană vs. Credințele geocentrice (secolul XVI)

În timp ce Copernic și alți savanți din Renaștere susțineau teoria heliocentrică – ideea că Pământul se rotește în jurul Soarelui – mulți oameni de știință, împreună cu Biserica, s-au opus vehement acestei teorii. A durat decenii până când rațiunea, susținută de dovezi științifice, să învingă credințele vechi, iar rezistența față de noua idee a arătat cât de puternică poate fi prostia atunci când se opune schimbării.

5. Rasismul științific în secolele XVIII-XIX

Rațiunea a fost uneori îmbrăcată într-o haină aparent rațională, dar falsificată, pentru a justifica ideologii absurde. În secolele XVIII-XIX, teorii pseudoștiințifice au susținut superioritatea rasială, conducând la colonizare, sclavie și opresiune. Deși era o epocă de progrese tehnologice și științifice, mulți oameni de știință au ales prostia, folosind „știința” pentru a legitima idei iraționale și nedrepte.

Aceste episoade ne arată că rațiunea nu este un trăsătură automată a omenirii, ci o calitate care trebuie cultivată și apărată. Fiecare dintre aceste momente istorice ne oferă lecții despre importanța educației, a gândirii critice și a responsabilității.

Marea Panică din 1909 („Invazia” aeronavelor fantomă)

  • Rațiune vs. Histerie colectivă: În 1909, mii de oameni din Europa și America de Nord au raportat că au văzut aeronave misterioase pe cer. În realitate, acestea erau adesea planete, stele sau chiar baloane obișnuite, dar frica de necunoscut și de tehnologia nouă a dus la o panică masivă. Acest episod arată cum frica poate distorsiona percepția.

Proiectul MKUltra (anii 1950–1970)

  • Rațiune vs. Abuz de putere și Pseudostiință: CIA a condus un program secret de control mintal, folosind droguri precum LSD și alte metode brutale. Experimentele nu au avut nicio bază științifică solidă și au cauzat suferință enormă subiectelor umane. Acest proiect este un exemplu de cum rațiunea poate fi coruptă de putere și ambiție.

Criza rachetelor cubaneze (1962)

  • Rațiune vs. Escaladare și Panică: În timpul Crizei rachetelor cubaneze, lumea a fost la un pas de un război nuclear. Deși rațiunea și diplomația au prevalat în cele din urmă, momentul a fost plin de decizii pripite și de riscuri enorme, arătând cum panică și mândria națională pot pune în pericol întreaga umanitate.

Criza rachetelor cubaneze (1962)

  • Rațiune vs. Confruntare și Riscul nuclear: În timpul Crizei rachetelor cubaneze, Uniunea Sovietică a instalat rachete nucleare în Cuba, aproape de coasta SUA. Această confruntare a dus lumea la pragul unui război nuclear. În cele din urmă, rațiunea și diplomația au prevalat, dar momentul a fost un exemplu clar de risc extrem cauzat de confruntarea dintre superputeri.

6. Refuzul schimbărilor climatice (secolele XX-XXI)

În ciuda numeroaselor dovezi științifice despre încălzirea globală și efectele devastatoare ale activităților umane asupra climei, există în continuare negatori ai schimbărilor climatice. Prostia și neîncrederea în știință au persistat chiar și în fața crizelor evidente, unii lideri și grupuri economice influente ignorând avertismentele din dorința de a păstra interesele financiare.

Negarea schimbărilor climatice (secolul XXI)

  • Rațiune vs. Interese economice și Ignoranță: În ciuda dovezilor științifice clare, unii politicieni, corporații și indivizi continuă să nege existența schimbărilor climatice sau importanța acțiunilor pentru a le combate. Această negare, adesea motivată de interese financiare sau de o lipsă de înțelegere, pune în pericol viitorul planetei.

7. Criza COVID-19 și rezistența față de vaccinuri (2020-prezent)

Pandemia de COVID-19 a expus un nou nivel de luptă între rațiune și prostie, mulți oameni ignorând sfaturile științifice sau susținând teorii ale conspirației. Deși s-au dezvoltat rapid vaccinuri eficiente, o parte a populației a refuzat să se vaccineze, bazându-se pe frici și teorii iraționale. Această rezistență a generat noi valuri ale pandemiei, arătând cât de mult poate influența prostia într-un context global de criză sanitară.

Aceste episoade ne arată că, de-a lungul istoriei, rațiunea a avut mereu o luptă dificilă în fața prostiei, fie că aceasta din urmă era susținută de instituții, de superstiții sau de interese economice. Totuși, istoria a arătat că, pe termen lung, rațiunea poate câștiga teren, chiar dacă aceasta implică mari sacrificii.

Mișcarea anti-vaccinare (secolele XX–XXI)

  • Rațiune vs. Dezinformare și Frică: Deși vaccinurile au salvat milioane de vieți, mișcarea anti-vaccinare continuă să promoveze teorii nefondate despre efectele lor negative. Aceasta a dus la reapariția unor boli prevenibile, cum ar fi pojarul, și ilustrează conflictul dintre știință și credințe infondate.

Pandemia de COVID-19 (2020–prezent)

  • Rațiune vs. Dezinformare și Teorii ale conspirației: Pandemia a evidențiat conflictul dintre știință și dezinformare. În timp ce cercetătorii au lucrat neobosit pentru a dezvolta vaccinuri și tratamente, teoriile conspirației și opoziția față de măsurile de sănătate publică au pus obstacole în calea gestionării crizei.

Istoria ne arată că rațiunea are nevoie de eforturi constante pentru a triumfa asupra ignoranței, fanatismului și fricii. Fiecare dintre aceste episoade ne oferă lecții valoroase despre importanța educației, a gândirii critice și a solidarității umane.

istoria abundă de momente când rațiunea și prostia s-au confruntat. Iată câteva episoade suplimentare:

1. Arderea cărților în Germania nazistă (1933)

În timpul regimului nazist, în Germania s-a organizat o amplă campanie de ardere a cărților considerate „ne-germane” sau „degenerate”, cum ar fi operele lui Freud, Einstein sau ale autorilor evrei și socialiști. În loc să aprecieze valoarea intelectuală și diversitatea gândirii, naziștii au promovat ideologia uniformizării prin forță. Rațiunea a fost suprimată brutal în fața unei prostii colective, care a condus în cele din urmă la un dezastru umanitar fără precedent.

2. Lupta împotriva vaccinurilor în era Edward Jenner (sfârșitul secolului XVIII)

Edward Jenner a descoperit prima formă de vaccinare împotriva variolei în 1796, salvând nenumărate vieți. Totuși, mulți oameni s-au opus vaccinării, susținând că era „nefiresc” și „periculos”. În ciuda dovezilor clare privind eficacitatea vaccinului, a existat o mare rezistență publică alimentată de frică și de lipsa de educație. Rațiunea și știința, care promiteau un viitor mai sănătos, au fost atacate de prostia și teama de nou.

3. Războaiele de opiu (1839-1860)

Marea Britanie a forțat China să accepte importul de opiu, o substanță dăunătoare care distrugea sănătatea cetățenilor chinezi. Când China a încercat să limiteze comerțul cu opiu, a izbucnit un război devastator. Decizia Marii Britanii de a-și proteja interesele economice, în detrimentul sănătății unei întregi națiuni, a arătat cum prostia umană poate ignora rațiunea și moralitatea pentru câștig financiar. Acest episod a dus la consecințe tragice pentru China și a subminat relațiile internaționale.

4. Inchiziția spaniolă (1478-1834)

Inchiziția a fost un exemplu notabil de prostie organizată instituțional. În încercarea de a „purifica” societatea de influențele religioase non-catolice, autoritățile au torturat și executat mii de oameni. În loc să sprijine diversitatea religioasă și gândirea liberă, Inchiziția a promovat intoleranța și a paralizat avansul științific și cultural. Rațiunea a fost înlocuită de fanatismul religios, iar prostia colectivă a devenit politică oficială timp de secole.

  • Rațiune vs. Superstiție și Fanatism: Inchiziția a fost un instrument de control social și religios, folosit pentru a elimina „ereticii” și pe cei care nu se conformau doctrinei catolice. Mulți oameni de știință, filosofi și chiar oameni obișnuiți au fost persecutați sau executați pe baza unor acuzații absurde, cum ar fi vrăjitoria sau blasfemia. Aceasta a fost o perioadă întunecată în care fanatismul religios a înăbușit rațiunea și progresul.

Procesele vrăjitoarelor din Salem (1692–1693)

  • Rațiune vs. Histerie colectivă: În Massachusetts, o serie de acuzații de vrăjitorie au dus la executarea a 20 de persoane și la închiderea a multe altele. Procesele au fost alimentate de superstiție, frică și dorința de a găsi un „țap ispășitor” pentru problemele comunității. Abia mai târziu, rațiunea a triumfat, iar aceste procese sunt văzute acum ca un exemplu clasic de histerie colectivă.

5. Dezastrul nuclear de la Cernobîl (1986)

Deși dezastrul de la Cernobîl a fost declanșat de o eroare tehnică, prostia autorităților a jucat un rol esențial în agravarea tragediei. În loc să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul asupra populației și să informeze restul lumii, autoritățile sovietice au încercat să ascundă incidentul, încrezându-se într-o propagandă falsă și irațională. Lipsa transparenței și a rațiunii în gestionarea dezastrului a agravat efectele devastatoare ale radiației.

Cernobîl (1986)

  • Rațiune vs. Secretism și Incompetență: Explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost rezultatul unei combinații de erori umane, defecte de design și secretism. Autoritățile sovietice au încercat să ascundă catastrofa, expunând milioane de oameni la radiații. Acest episod este un exemplu tragic al modului în care prostia și secretismul pot duce la dezastre.

6. Refuzul igienei de către medici (secolul XIX)

Ignaz Semmelweis, un medic din Ungaria, a descoperit că igiena mâinilor reduce drastic infecțiile în spitale. În loc să fie aplaudată, ideea lui a fost întâmpinată cu scepticism și respinsă de colegii săi medici, care considerau spălatul mâinilor o măsură „necesară doar pentru oamenii de rând”. Această prostie a dus la pierderea multor vieți până când, decenii mai târziu, sterilizarea a fost acceptată ca normă medicală.

7. Holodomorul în Ucraina (1932-1933)

În timpul regimului stalinist, milioane de ucraineni au murit de foame din cauza unei politici agricole forțate și greșit gândite. Încercând să controleze economia agricolă prin colectivizare forțată, Stalin a ignorat efectele devastatoare asupra populației. În ciuda semnalelor clare că politica sa era un eșec, Stalin și-a continuat decizia irațională, iar foametea a fost folosită ca armă politică. O astfel de prostie, dublată de cruzime, a cauzat suferințe uriașe.

Holocaustul (1933–1945)

  • Rațiune vs. Ura și Ideologia: Holocaustul a fost unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei umane, în care ideologia nazistă a promovat ura rasială și antisemitismul. Milioane de oameni au fost exterminați într-un sistem bazat pe pseudostiință și fanatism. După război, lumea a încercat să învețe din aceste greșeli, promovând drepturile omului și toleranța.

Războiul Rece (1947–1991)

  • Rațiune vs. Paranoia și Confruntare: Confruntarea dintre SUA și URSS a fost marcată de o cursă înarmată care a dus la riscul unui război nuclear. Deși rațiunea a prevalat în cele din urmă (prin tratate și diplomație), perioada a fost plină de momente în care paranoia și propaganda au pus în pericol pacea globală.

8. Refuzul de a trata alcoolismul în Rusia Sovietică (anii 1950-1980)

Alcoolismul era o problemă gravă în Rusia sovietică, afectând milioane de cetățeni. În loc să implementeze programe de tratament sau măsuri de prevenție, guvernul sovietic a continuat să susțină și chiar să stimuleze producția de alcool, din motive financiare și propagandistice. Într-un final, această prostie a dus la o criză de sănătate națională, dublată de consecințe economice severe.

Fiecare dintre aceste episoade arată cum prostia, fie din ignoranță, fie din interes sau frică, poate influența negativ deciziile politice și sociale, chiar și în ciuda dovezilor clare care susțin soluții raționale. Lupta dintre rațiune și prostie este o constantă a istoriei, iar lecțiile acestor momente ne îndeamnă să promovăm educația, gândirea critică și deschiderea către inovație.

Comunismul, în special în contextul Rusiei și al Uniunii Sovietice, a fost un teren fertil pentru episoade în care rațiunea și prostia s-au confruntat, uneori cu consecințe devastatoare. Iată câteva exemple notabile:

Istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice este plină de astfel de exemple, în care rațiunea a fost suprimată sau ignorată în favoarea unor decizii care au dus la tragedii și suferințe imense. Iată câteva episoade emblematice:

1. Marea Epurare stalinistă (1936-1938)

Stalin a orchestrat o amplă campanie de represiune împotriva oricui considera că îi amenință puterea, chiar și contra membrilor propriului partid. Marea Epurare a dus la arestarea, torturarea și execuția a milioane de oameni, incluzând lideri politici, militari, intelectuali și cetățeni obișnuiți. Rațiunea și buna judecată au fost complet anihilate de paranoia lui Stalin, iar prostia colectivă a făcut ca mulți oameni să susțină epurările, temându-se de represalii. Acest episod a dus la distrugerea unei întregi generații de elite sovietice și a subminat dezvoltarea intelectuală a țării.

2. Foametea provocată de colectivizare (1929-1933)

Stalin a ordonat colectivizarea forțată a agriculturii, ceea ce presupunea confiscarea pământurilor și a recoltelor țăranilor pentru a fi integrate în ferme colective. Rezistența țăranilor a fost înăbușită brutal, iar cei care se opuneau erau deportați sau uciși. Politica de colectivizare a dus la o foamete catastrofală, în special în Ucraina (Holodomor), unde milioane de oameni au murit de inaniție. În loc să recunoască eșecul colectivizării, Stalin și-a continuat politicile, alimentat de o prostie alimentată de ambiția de a controla absolut fiecare aspect al economiei.

3. Proiectul științific Lysenko (anii 1940-1960)

Trofim Lysenko, un agronom sovietic, a promovat o teorie pseudoștiințifică despre ereditate, negând genetica mendeliană și promovând idei nefondate conform cărora plantele se pot „transforma” și „educa”. Deși geneticii sovietici de seamă, precum Nikolai Vavilov, au avertizat asupra absurdității teoriilor lui Lysenko, Stalin și liderii sovietici au susținut proiectele acestuia, persecutând și încarcerând geneticienii autentici. În cele din urmă, „învățăturile” lui Lysenko au provocat pierderi masive de recolte și un declin major al progresului științific sovietic.

Lisenkoismul (anii 1930–1960)

  • Rațiune vs. Pseudostiință și Ideologie: Trofim Lisenko, un agronom sovietic, a promovat teorii științifice false despre agricultură, respingând genetica modernă în favoarea unor idei care se aliniau cu ideologia comunistă. Aceasta a dus la eșecuri agricole masive și a încetinit progresul științific în URSS. Aici, ideologia a triumfat asupra științei adevărate.

Cazul „Doctorilor din Kremlin” (1953)

  • Rațiune vs. Antisemitism și Conspirație: La sfârșitul vieții lui Stalin, un grup de medici evrei au fost acuzați fals de complot pentru a otrăvi liderii sovietici. Această acuzație a fost motivată de antisemitism și paranoia lui Stalin. Doar moartea lui Stalin a împiedicat o altă rundă de represiune masivă.

4. Refuzul tehnologiilor moderne în agricultură (anii 1950)

Din cauza politicilor ideologice, conducătorii sovietici au respins multe practici și tehnologii agricole moderne pe motiv că erau „capitaliste”. În loc să introducă îngrășăminte chimice, mașini agricole eficiente și tehnici științifice de agricultură, Uniunea Sovietică a continuat să se bazeze pe metode învechite, ceea ce a dus la recolte modeste și la foamete periodică. În ciuda dovezilor clare ale ineficienței acestui sistem, liderii au insistat pe ideologie în loc să accepte soluții raționale, ținând populația în pragul sărăciei.

5. Experimentul din Kampuc (1919-1920)

În timpul războiului civil din Rusia, bolșevicii au încercat un experiment radical în economia locală din orașul Kampuc (Siberia), introducând o economie comunistă integrală în miniatură. A fost interzisă circulația banilor și orice formă de proprietate privată. Deși ideea de a crea o societate egalitară era teoretic atrăgătoare, practicile s-au dovedit catastrofale, ducând la colaps economic și foamete. În cele din urmă, experimentul a fost abandonat, dar a fost un exemplu clar de prostie bazată pe ideologie, ignorând realitatea economică.

Cazul Soiuz 1 (1967)

  • Rațiune vs. Presiune politică: Cosmonautul Vladimir Komarov a fost lansat în spațiu pe o navă defectuoasă, Soiuz 1, deși inginerii știau că misiunea era plină de riscuri. Presiunea politică de a obține un succes în „cursa spațială” cu SUA a dus la moartea lui Komarov. Acest caz ilustrează cum prioritățile politice pot înăbuși rațiunea și responsabilitatea.

Marele Teror (1936–1938)

  • Rațiune vs. Paranoia și Represiune: În timpul Marii Terori, Stalin a ordonat arestări în masă, procese frauduloase și execuții ale „dușmanilor poporului”. Oameni din toate domeniile, inclusiv oameni de știință, artiști și chiar membri ai Partidului Comunist, au fost victime ale acestei nebunii. Paranoia și dorința de a consolida puterea au dus la o înăbușire brutală a rațiunii și a dreptății.

Colectivizarea forțată (1928–1933)

  • Rațiune vs. Dogmatism ideologic: Stalin a impus colectivizarea agriculturii, forțând țăranii să renunțe la proprietățile lor și să se alăture fermelor colective (kolhozuri). Această politică a fost motivată de ideologia comunistă, dar a ignorat realitățile economice și sociale. Rezultatul a fost foametea ucigătoare din Ucraina (Holodomor), care a ucis milioane de oameni. Aici, dogmatismul ideologic a înăbușit rațiunea și compasiunea.

6. Cenzurarea literaturii și artei (secolul XX)

Uniunea Sovietică a impus o cenzură strictă asupra literaturii, artei și științei. Scriitorii și artiștii care nu se conformau „realismului socialist” erau cenzurați, interziși sau chiar persecutați. Cărțile unor autori precum Boris Pasternak (autorul romanului Doctor Jivago) și Aleksandr Soljenițîn (cunoscut pentru Arhipelagul Gulag) au fost interzise. Această cenzură a împiedicat dezvoltarea intelectuală a generațiilor și a creat o atmosferă de frică, în care adevărul era subminat în favoarea propagandei de stat.

Cenzura și represiunea intelectuală

  • Rațiune vs. Control ideologic: În întreaga istorie a URSS, regimul a cenzurat și reprimat orice formă de gândire critică sau creativitate care nu se alinia cu ideologia comunistă. Scriitori ca Aleksandr Soljenițîn au fost persecutați, iar lucrări de artă și știință au fost interzise. Aceasta a înăbușit progresul cultural și științific.

7. Intervenția sovietică în Afganistan (1979-1989)

Invazia Afganistanului a fost un exemplu de calcul prost făcut de liderii sovietici. Uniunea Sovietică a intrat într-un conflict lung și costisitor, subestimând rezistența populației afgane și costurile militare. În ciuda eșecului evident, conducătorii sovietici au continuat războiul timp de un deceniu, provocând moartea și rănirea a mii de soldați sovietici și devastând economia. Această decizie a fost o combinație de prostie și orbire ideologică, care a contribuit, în cele din urmă, la declinul Uniunii Sovietice.

Invazia Afganistanului (1979–1989)

  • Rațiune vs. Ambiție imperială: Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul într-un efort de a-și extinde influența, dar a ignorat realitățile complexe ale conflictului. Războiul a devenit un mormoloc costisitor și a contribuit la declinul URSS. Aici, ambiția geopolitică a învins rațiunea strategică.

8. Politica de izolare informațională (1945-1989)

Uniunea Sovietică a menținut un control strict asupra informațiilor care intrau și ieșeau din țară, creând o „cortină de fier” informațională. În loc să permită cetățenilor să acceseze informații externe și să învețe din inovațiile internaționale, guvernul sovietic a promovat ideea că orice informație din Occident era periculoasă. Această izolare a dus la stagnare tehnologică și culturală, transformând Uniunea Sovietică într-o țară profund înapoiată față de Occident. Refuzul raționalității în favoarea unei ideologii închise a alimentat prostia colectivă.

 Prăbușirea URSS (1991)

  • Rațiune vs. Inerție și Decădere economică: În ciuda semnalelor clare de declin economic și social, liderii sovietici au continuat să promoveze o ideologie și un sistem care nu mai funcționa. Prăbușirea URSS a fost, în parte, rezultatul unei lipse de rațiune și adaptabilitate în fața realităților schimbătoare.

Concluzie:

Istoria comunismului în Rusia și Uniunea Sovietică este plină de momente în care rațiunea a fost sacrificată în favoarea ideologiei, paranoiei sau ambiției. Aceste episoade ne oferă lecții importante despre pericolul dogmatismului și importanța gândirii critice.

Fiecare dintre aceste episoade arată cum politica sovietică a sacrificat rațiunea și a îmbrățișat prostia în numele ideologiei, chiar dacă consecințele asupra populației și dezvoltării naționale erau vizibil devastatoare. Aceste evenimente au lăsat o amprentă puternică asupra istoriei, demonstrând riscurile asociate deciziilor politice neraționale și autoritare.

În România comunistă au existat numeroase momente când rațiunea a fost sacrificată pentru ideologie, iar efectele au fost devastatoare pentru populație și societate. Iată câteva exemple elocvente:

1. Colectivizarea forțată (1949-1962)

Inspirată de modelul sovietic, colectivizarea agriculturii din România a presupus confiscarea pământurilor și a animalelor de la țărani pentru a crea cooperative agricole. Mulți oameni au fost forțați să renunțe la proprietăți, iar cei care s-au opus au fost torturați, închiși sau chiar uciși. Lipsa de experiență în gestionarea fermelor colective și distrugerea gospodăriilor individuale au dus la scăderea productivității agricole și la foamete în mediul rural. Deși rațiunea cerea sprijinirea fermelor productive, ideologia comunistă a impus acest sistem absurd și nefuncțional.

2. Proiectele de industrializare forțată (anii 1950-1980)

În perioada comunistă, România a demarat un program ambițios de industrializare forțată, construind uzine și fabrici uriașe în toată țara, chiar și în zone unde nu existau resurse adecvate. Astfel, s-au creat fabrici de oțel și ciment în zone fără minerit sau materii prime. Multe dintre aceste fabrici au fost ineficiente și neprofitabile, dar au fost menținute dintr-o prostie ideologică, în timp ce statul investea masiv fără să obțină profituri reale. Proiectele megalomanice au dus la poluare și risipă de resurse, iar populația a avut de suferit din cauza sărăciei și a condițiilor de muncă precare.

3. Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu (anii 1970-1980)

Unul dintre cele mai grăitoare exemple de prostie instituționalizată a fost cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Acesta s-a autoproclamat „conducător genial” și a fost adulat printr-o propagandă ridicolă, care includea titluri grandioase și festivități în onoarea sa. Orice critică sau opoziție era aspru pedepsită, iar societatea românească a fost obligată să participe la un spectacol grotesc de venerare, chiar dacă oamenii trăiau în sărăcie și suferință. Cultul personalității a alimentat decizii iraționale și risipirea resurselor pe proiecte faraonice în locul soluționării problemelor reale.

4. Proiectul Canalului Dunăre-Marea Neagră (anii 1949-1953 și 1976-1984)

Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost inițiat ca un proiect de infrastructură deosebit de ambițios, dar a fost transformat într-un loc de exterminare a „dușmanilor poporului” în perioada stalinistă, iar mai târziu, în anii 1970, a fost reluat de Ceaușescu. Mii de prizonieri politici și deținuți obișnuiți au fost trimiși să muncească în condiții de sclavie pentru a săpa canalul. Deși canalul a fost finalizat abia în 1984, proiectul a fost o risipă masivă de resurse, în condițiile în care utilitatea sa economică era limitată, iar scopul său inițial a fost în mare parte ideologic, nu rațional.

5. Distrugerea satelor și sistematizarea urbană (anii 1980)

Inspirat de ideile de „modernizare” și „urbanizare” forțată, Ceaușescu a inițiat proiectul de „sistematizare” care viza demolarea a mii de sate pentru a transforma România într-o țară industrializată și urbanizată complet. Multe sate istorice și monumente au fost distruse, iar locuitorii forțați să se mute în blocuri construite în grabă, cu condiții precare. Distrugerea unor așezări cu istorie și cultură bogată pentru un vis utopic de „progres” a fost un exemplu clar de prostie ideologică, care a lăsat urme adânci în patrimoniul și tradițiile României.

6. Interzicerea avorturilor (1966-1989)

În încercarea de a crește natalitatea, Ceaușescu a introdus o lege care interzicea avorturile și accesul la metode contraceptive. Această decizie a dus la consecințe tragice: mii de femei au murit din cauza avorturilor ilegale și nesigure, iar copiii nedoriți au ajuns în orfelinatele înfiorătoare ale vremii, cunoscute pentru condițiile inumane și abuzurile frecvente. Politica lui Ceaușescu a fost extrem de irațională, ignorând drepturile femeilor și realitățile sociale, ceea ce a generat o traumă colectivă pentru o întreagă generație.

7. Împrumuturile externe și politica de austeritate (anii 1980)

În anii 1970, Ceaușescu a contractat masiv împrumuturi externe pentru a finanța industrializarea rapidă, dar, până în anii 1980, datoria devenise copleșitoare. Într-o decizie absurdă, Ceaușescu a impus o politică de austeritate extremă pentru a plăti datoriile cât mai repede, reducând drastic consumul intern de energie și alimente. În consecință, populația a fost supusă unor privațiuni cumplite, în timp ce exporturile țării creșteau. Rațiunea ar fi cerut un echilibru între plata datoriilor și bunăstarea cetățenilor, dar prostia ideologică a lui Ceaușescu a dus la suferință generalizată.

8. Cenzura și controlul informațional (1947-1989)

Regimul comunist a impus o cenzură severă asupra presei, culturii și științei, restricționând accesul populației la informații obiective și la literatură străină. Scriitorii și artiștii critici față de regim erau persecutați, iar literatura și arta trebuiau să se conformeze ideologiei comuniste. Lipsa de acces la informații obiective și opresiunea culturală au contribuit la stagnarea intelectuală a societății, împiedicând România să evolueze din punct de vedere cultural și științific. Cenzura masivă a creat o stare de prostie colectivă, în care adevărul era distorsionat constant.

Aceste episoade ilustrează modul în care ideologia comunistă, atunci când este aplicată fără flexibilitate și discernământ, poate duce la decizii iraționale, cu consecințe devastatoare asupra unei întregi societăți. România a plătit un preț mare pentru aceste acte de „prostie organizată”, iar urmele lor încă mai sunt vizibile în societatea contemporană.

Și în România de azi există situații în care deciziile par să fie marcate de o lipsă de rațiune sau de o administrare defectuoasă a resurselor. Iată câteva exemple actuale, unde rațiunea pare să fie subminată de interese politice, lipsa de planificare sau chiar ignoranța:

1. Investițiile slabe în infrastructură

Deși România a primit fonduri semnificative din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii, multe proiecte de drumuri, autostrăzi și căi ferate sunt fie amânate, fie realizate prost sau cu mari întârzieri. Lipsa de autostrăzi, în special în zonele montane, a devenit emblematică pentru incapacitatea administrațiilor succesive de a gestiona eficient aceste proiecte. România are unele dintre cele mai mari rate de accidente rutiere din Europa, iar drumurile nesigure contribuie la aceste statistici. În loc să prioritizeze investițiile strategice, mulți lideri au preferat să redirecționeze fondurile către proiecte mai vizibile politic.

2. Subfinanțarea sistemului de sănătate

Deși sănătatea este una dintre prioritățile esențiale pentru o societate, sistemul de sănătate din România rămâne cronic subfinanțat și sub standardele europene. Exodul medicilor, lipsa dotărilor esențiale și condițiile precare din spitale sunt realități dureroase. În loc să investească în spitale noi, mulți bani sunt cheltuiți pe proiecte scumpe și inutile. Situația a devenit evidentă în timpul pandemiei de COVID-19, când România s-a confruntat cu o criză majoră de resurse medicale și paturi ATI.

3. Problemele de gestionare a deșeurilor și poluării

În multe localități, gestionarea deșeurilor este un adevărat dezastru. România are unele dintre cele mai mari rate de depozitare a deșeurilor în gropi neconforme din Uniunea Europeană, iar reciclarea este aproape inexistentă. În plus, poluarea aerului și a apelor din marile orașe și zonele industriale afectează sănătatea publică. Lipsa unor politici clare și coerente pentru gestionarea deșeurilor demonstrează o incapacitate de a face față acestor probleme presante și o ignorare a impactului pe termen lung asupra mediului și sănătății oamenilor.

4. Criza locuințelor sociale și urbanizarea haotică

Deși există o cerere mare de locuințe sociale pentru persoanele cu venituri mici, multe administrații locale nu reușesc să le ofere, iar urbanizarea haotică din orașele mari contribuie la creșterea prețurilor locuințelor. În unele cazuri, blocuri de locuințe se construiesc fără infrastructură adecvată, ducând la aglomerarea traficului și la probleme de acces la servicii publice. În loc de planificare rațională, deciziile sunt luate adesea în funcție de interese imobiliare și de profitul unor grupuri restrânse, în detrimentul unei dezvoltări urbane sustenabile.

5. Sistemul educațional și politicile ineficiente de reformă

Sistemul de educație din România a trecut prin multiple reforme care, în loc să rezolve problemele esențiale, le-au amplificat. Lipsa unor programe de pregătire pentru viitor și schimbările constante în structura examenelor și a programelor școlare creează incertitudine și ineficiență. De asemenea, salariile mici ale profesorilor, lipsa dotărilor și școlile în stare precară din zonele rurale afectează direct calitatea învățământului. În loc să fie tratat ca o prioritate națională, sistemul de educație este adesea utilizat ca instrument de propagandă electorală sau ca obiect de reforme fără continuitate și viziune pe termen lung.

6. Defrișările ilegale și lipsa de acțiune în protejarea mediului

Defrișările ilegale sunt o problemă majoră în România, cu impact dezastruos asupra biodiversității, a climei și a calității vieții. În ciuda legislației stricte și a unor intervenții sporadice ale autorităților, tăierile ilegale continuă, adesea cu complicitatea funcționarilor locali. Statul are dificultăți în implementarea și aplicarea legilor, iar corupția și interesele economice adesea subminează eforturile de protejare a pădurilor.

7. Ineficiența și corupția în administrația publică

România se confruntă frecvent cu probleme legate de corupție și ineficiență în administrația publică. Deși există inițiative anticorupție și reglementări stricte, cazurile de abuzuri și delapidări rămân frecvente. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituțiile publice și încetinește progresul țării. Birocrația excesivă, lipsa de transparență și nepotismul sunt obstacole majore care împiedică buna funcționare a serviciilor publice.

8. Proiectele energetice amânate și criza energetică

România are un potențial considerabil pentru energie regenerabilă, dar implementarea unor proiecte durabile și eficiente este adesea amânată sau blocată din cauza birocrației și a lipsei de inițiativă strategică. Criza energetică recentă a evidențiat cât de vulnerabilă este România în fața fluctuațiilor pieței internaționale de energie. În loc de investiții în tehnologii moderne și energie verde, multe proiecte sunt tergiversate sau se bazează pe surse de energie poluante, ceea ce reflectă o lipsă de rațiune în dezvoltarea energetică pe termen lung.

Aceste exemple arată că multe dintre problemele României de astăzi sunt o continuare a unor probleme structurale mai vechi: corupție, lipsă de viziune și planificare, birocrație excesivă și administrare defectuoasă. Deși există inițiative și oameni dedicați progresului, schimbările sunt adesea lente și greu de implementat. România are nevoie de o abordare rațională și sistematică pentru a putea face față provocărilor contemporane și pentru a asigura bunăstarea cetățenilor săi.

Situația populației din România în fața unor provocări recente scoate în evidență diviziuni semnificative, influențate de factori socio-economici, educaționali și istorici. În ultimii ani, reacțiile populației românești la teme majore precum pandemia de COVID-19, invazia rusă în Ucraina, tendințele electorale și atitudinea față de valorile tradiționale și religioase au arătat o complexitate aparte a societății, adesea împărțită între modernitate și nostalgie. Iată câteva direcții notabile:

1. Reacția la vaccinare și restricțiile din timpul pandemiei

În timpul pandemiei de COVID-19, România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa, cu o reticență semnificativă față de vaccinare, în special în mediile rurale și în rândul populației cu un nivel scăzut de educație. Mulți români și-au exprimat scepticismul față de măsurile anti-pandemie, văzând în acestea o îngrădire a libertăților personale. Rezistența la vaccinare a fost alimentată de o varietate de factori:

  • Neîncrederea în autorități: Mulți români consideră statul corupt și ineficient, iar mesajele oficiale sunt adesea privite cu scepticism.
  • Influența teoriilor conspiraționiste: Rețelele sociale și unele surse media au promovat intens teorii ale conspirației legate de vaccinuri, care au prins la o parte a populației.
  • Influența Bisericii și valorile tradiționale: Biserica Ortodoxă a avut o atitudine rezervată față de vaccinare, iar valorile tradiționale au făcut ca multe persoane să fie reticente la schimbări impuse „de sus”.

Această reticență a reflectat o polarizare între cei care au sprijinit măsurile de protecție și cei care le-au respins, o diviziune observabilă în multe alte țări, dar accentuată în România din cauza deficiențelor în comunicare și încredere.

2. Atitudinea față de invazia rusă în Ucraina

Majoritatea românilor au avut o reacție de solidaritate față de Ucraina în fața invaziei ruse. În primele luni ale războiului, mulți cetățeni au sprijinit refugiații ucraineni și au donat resurse pentru a-i ajuta. Cu toate acestea, există o minoritate influențată de propagandă și de retorica anti-occidentală, care privește cu suspiciune sprijinul României pentru Ucraina. De asemenea, unii români mai în vârstă, afectați de nostalgiile comuniste și amintirile relațiilor istorice dintre România și Rusia, au o poziție ambivalentă. Totuși, sprijinul larg pentru Ucraina indică o orientare general pro-occidentală a majorității românilor.

3. Tendința de a vota partide extremiste sau conservatoare

Există o tendință tot mai vizibilă de creștere a sprijinului pentru partidele extremiste sau ultraconservatoare, care promit „restabilirea ordinii” și apără valori tradiționale. Aceasta este, în parte, o reacție la frustrarea față de clasa politică tradițională, văzută ca fiind coruptă și ineficientă. Partide cu retorică anti-imigrație, anti-UE și anti-minorități au câștigat popularitate, promițând soluții simpliste și apelând la nemulțumirea populației.

Mulți români percep aceste partide ca fiind „mai aproape de popor” și „necorupte”, iar mesajele lor populiste sunt bine primite, în special în mediile defavorizate. Această tendință este îngrijorătoare, pentru că poate destabiliza valorile democratice și relația României cu UE și NATO, partide de acest fel având adesea o retorică pro-Rusia sau anti-globalizare.

4. Religiozitatea excesivă și rolul Bisericii

Religiozitatea este un element central al identității multor români, iar Biserica Ortodoxă are o influență semnificativă asupra societății. Această influență a fost evidentă în campania împotriva legalizării parteneriatelor civile și a educației sexuale în școli, subiecte pe care Biserica le-a considerat contrare valorilor tradiționale. Mulți români văd Biserica drept singura instituție de încredere și sunt atașați de valorile tradiționale promovate de aceasta, însă există și voci tinere care critică implicarea excesivă a Bisericii în politică și educație.

5. Nostalgia față de comunism

Deși regimul comunist a fost represiv și a generat suferință, unii români, în special cei mai în vârstă, privesc acea perioadă cu o oarecare nostalgie. Mulți își amintesc de „stabilitatea” economică și socială de atunci și regretă faptul că, în perioada post-comunistă, nu s-a reușit o reformare eficientă a statului. Această nostalgie este adesea alimentată de amintiri selective și de dificultățile economice actuale, dar reprezintă și o reacție de protest față de actualele inegalități sociale și corupția clasei politice.

În concluzie, România actuală se confruntă cu un amestec complex de tendințe și atitudini care reflectă atât influențe istorice, cât și impactul schimbărilor rapide de după 1989. Deși România este membră a Uniunii Europene și NATO și a cunoscut un progres semnificativ în multe domenii, există în continuare o puternică polarizare socială, o stare de nemulțumire generală față de clasa politică și o tendință de refugiere în valori tradiționale și nostalgii trecute. Aceste caracteristici scot în evidență provocările pe care le are de înfruntat societatea românească în viitor și nevoia unei educații solide, a unui stat eficient și a unui dialog social inclusiv pentru a depăși aceste diviziuni.

Unul dintre cele mai memorabile citate din cartea lui Carlo M. Cipolla, „Legile fundamentale ale imbecilității umane”, subliniază natura distructivă a prostiei:

„O persoană proastă este persoana care cauzează pierderi altor persoane sau unui grup de persoane, în timp ce ea însăși nu câștigă nimic și poate chiar suferi pierderi.”

Cipolla consideră că imbecilitatea umană este mai periculoasă decât răutatea, deoarece oamenii proști acționează într-un mod neprevăzut și irațional, creând haos în jurul lor fără a avea măcar intenția de a beneficia de pe urma acțiunilor lor.

Un citat potrivit pentru un motto din „Legile fundamentale ale imbecilității umane” ar fi acesta:

„Întotdeauna și inevitabil, fiecare dintre noi subestimează numărul de indivizi proști din jur.”

Acesta surprinde ironia și omniprezența prostiei, oferind un context ușor umoristic, dar și profund, despre natura umană. Este o frază simplă, dar care invită la reflecție, fiind perfectă pentru o postare care stârnește interesul și conversația.

Exemple de alte păcăleli [în special de tip religios] ca cea relatată mai jos:

Marea Dezamăgire din 1844: O profeție neîmplinită
În anul 1844, în Statele Unite ale Americii, a avut loc un eveniment religios care a marcat profund istoria creștină. Un predicator baptist pe nume William Miller a făcut o predicție uluitoare: Isus Hristos se va întoarce pe Pământ pe 22 octombrie 1844.Bazându-se pe interpretări proprii ale Bibliei, în special ale profeției din Daniel 8:14, Miller a reușit să convingă mii de oameni că sfârșitul lumii era iminent. Acești adepți, cunoscuți sub numele de milleriți, au pregătit cu fervoare această dată, vânzându-și bunurile, renunțând la slujbele lor și adunându-se în așteptarea evenimentului.Însă, când a venit ziua de 22 octombrie 1844, Isus nu s-a întors. Decepția a fost imensă, iar mulți dintre milleriți au fost profund marcați de acest eșec al profeției.Consecințele Mării DezamăgiriAcest eveniment, numit “Marea Dezamăgire”, a avut un impact semnificativ asupra mișcării millerite: * Pierderea credinței: Mulți adepți au renunțat la credința lor, simțindu-se înșelați și dezamăgiți. * Noi interpretări: Alții au căutat să reinterpreteze profeția lui Miller, încercând să găsească o explicație pentru neîmplinirea acesteia. * Noi mișcări religioase: Din rândurile milleriților au apărut diverse mișcări religioase noi, cea mai cunoscută fiind adventismul de ziua a șaptea. Această nouă religie a preluat multe dintre învățăturile millerite, dar a ajustat unele dintre ele pentru a explica “Marea Dezamăgire”.De ce este important acest eveniment?”Marea Dezamăgire” este un exemplu clasic al modului în care oamenii interpretează profețiile religioase și al consecințelor pe care le pot avea aceste interpretări asupra vieților individuale și a comunităților. De asemenea, ne amintește că credința religioasă este adesea asociată cu incertitudinea și că așteptările noastre nu se pot împlini întotdeauna.În concluzie, “Marea Dezamăgire” din 1844 este un episod fascinant din istoria religioasă americană, care ne oferă o perspectivă asupra complexității credinței și a modului în care oamenii se raportează la evenimentele neașteptate.

Iată câteva exemple similare de „păcăleli” sau dezamăgiri religioase de-a lungul istoriei, în care profeții sau lideri spirituali au făcut predicții care nu s-au împlinit:


1. Profețiile neîmplinite ale Martorilor lui Iehova

Martorii lui Iehova au avut mai multe predicții privind sfârșitul lumii, dintre care cele mai cunoscute au fost în 1914, 1925 și 1975.

  • 1914: Charles Taze Russell, fondatorul mișcării, a prezis că „sfârșitul sistemului lumesc” va avea loc în acel an. Când evenimentul nu s-a produs, organizația a reinterpretat profeția, susținând că, de fapt, Cristos a început să domnească „invizibil” din ceruri.
  • 1925: A fost anunțat că patriarhii biblici, precum Avraam și Moise, vor învia și vor domni pe Pământ. Martorii lui Iehova chiar au construit o vilă în San Diego pentru acești profeți reînviați – însă nimeni nu a venit.
  • 1975: S-a sugerat că sfârșitul lumii va veni în acel an, lucru care a dus la sacrificii personale semnificative din partea credincioșilor, inclusiv renunțarea la locuri de muncă și vânzarea bunurilor. Când nimic nu s-a întâmplat, mulți membri au părăsit organizația.

2. Profetul coreean Lee Jang-rim și sfârșitul lumii din 1992

Lee Jang-rim, un lider religios sud-coreean și fondator al Bisericii Misionare Dami, a prezis că sfârșitul lumii va avea loc pe 28 octombrie 1992.

  • Mii de adepți și-au vândut bunurile și au așteptat Apocalipsa.
  • După ce profeția a eșuat, Lee a fost arestat pentru fraudă, deoarece se descoperise că investise în titluri de stat pe termen lung – un semn că nici el nu credea în propria predicție.

3. Sfârșitul lumii prezis de Harold Camping (2011)

Harold Camping, un evanghelist american, a susținut că Isus va reveni pe 21 mai 2011 și că urmează o distrugere globală. După eșec, a schimbat data pentru 21 octombrie 2011.

  • Mulți credincioși și-au cheltuit economiile pentru a răspândi mesajul.
  • După noul eșec, Camping și-a cerut scuze public și a recunoscut că a greșit.

4. Mișcarea lui Sabbatai Zevi – „Mesia” care s-a convertit la islam (1666)

Sabbatai Zevi a fost un rabin evreu din Imperiul Otoman care s-a autoproclamat Mesia. Mii de evrei din Europa și Orientul Mijlociu și-au părăsit casele, crezând că el va inaugura o epocă mesianică.

  • În 1666, Zevi a fost arestat de autoritățile otomane și, în loc să-și împlinească profețiile, s-a convertit la islam pentru a-și salva viața.
  • Urmașii săi au fost devastați, iar mișcarea sa s-a destrămat, deși unii au încercat să justifice evenimentele ca parte a unui „plan divin ascuns”.

5. Păcăleala Solară a Părintelui Ioan din Kronstadt (1890)

În Rusia, în secolul XIX, preotul Ioan din Kronstadt a prezis că un miracol solar va avea loc în 1890, marcând începutul unei epoci spirituale noi.

  • Mii de oameni s-au adunat pentru a vedea evenimentul, dar nimic nu s-a întâmplat.
  • Acest eșec a dus la o scădere a influenței sale în unele cercuri religioase.

Concluzie

Aceste exemple arată cum credința în profeții neîmplinite a dus la dezamăgire, dar și la reinterpretări sau la apariția unor noi mișcări religioase. Ele reflectă nevoia umană de certitudine într-un viitor incert și arată cum iluziile colective pot influența puternic comunități întregi.

Iată încă o serie de exemple de profeții religioase eșuate sau păcăleli care au influențat comunități întregi:


6. Mișcarea „Templul Oamenilor” și sinuciderea în masă de la Jonestown (1978)

Jim Jones, liderul sectei Templul Oamenilor, a susținut că SUA va fi distrusă într-un război nuclear și că singura salvare este emigrarea într-un „paradis socialist” în Guyana.

  • A adunat peste 900 de adepți într-o așezare numită Jonestown, unde le-a impus un regim de control strict.
  • În 1978, după ce autoritățile americane au început să investigheze abuzurile din comunitate, Jones a ordonat o sinucidere colectivă: peste 900 de oameni au băut un suc cu cianură.
  • Acesta este unul dintre cele mai tragice exemple de manipulare religioasă.

7. Sfârșitul lumii în 2012 – Calendarul Mayaș

Mulți au crezut că 21 decembrie 2012 va marca sfârșitul lumii, bazându-se pe interpretări greșite ale calendarului mayaș.

  • S-au vândut milioane de cărți și filme pe această temă, iar unii oameni și-au cheltuit economiile pregătindu-se pentru Apocalipsă.
  • Când nimic nu s-a întâmplat, specialiștii au explicat că mayașii nu preziceau sfârșitul lumii, ci doar încheierea unui ciclu calendaristic.

8. Cometa Halley și panica mortală din 1910

În 1910, trecerea cometei Halley a provocat panică mondială, după ce un astronom a declarat că Pământul va trece prin coada cometei, care conținea „cianogen”, un gaz otrăvitor.

  • Ziarele au amplificat isteria, iar unii oameni au cumpărat „pastile anti-cometă” sau măști de gaz.
  • Au existat chiar și sinucideri de frică, dar cometa a trecut fără efecte asupra Terrei.

9. Mișcarea Taiping – „Împăratul Ceresc” din China (1851-1864)

Hong Xiuquan, un funcționar chinez eșuat la examenele imperiale, a avut viziuni în care credea că este fratele mai mic al lui Isus și că trebuie să distrugă dinastia Qing.

  • A strâns milioane de adepți și a pornit Rebeliunea Taiping, un război civil soldat cu peste 20 de milioane de morți.
  • Hong promitea o „împărăție divină a păcii”, dar a sfârșit ascuns într-un palat, iar mișcarea sa a fost zdrobită de armata imperială.

10. David Koresh și cultul Branch Davidians – Asediul de la Waco (1993)

David Koresh, lider al sectei Branch Davidians, pretindea că este Mesia și că trebuie să pregătească adepții pentru „lupta finală” cu guvernul SUA.

  • În 1993, autoritățile americane au asediat tabăra sa din Waco, Texas, după suspiciuni de trafic de arme.
  • Asediul s-a încheiat tragic, cu un incendiu în care au murit 76 de oameni, inclusiv copii.

11. Profețiile eșuate ale lui Nostradamus

Nostradamus este adesea citat ca un profet, dar predicțiile sale sunt atât de vagi încât pot fi interpretate în orice fel.

  • Una dintre cele mai cunoscute erori este presupusa predicție că lumea se va sfârși în 1999. Nimic nu s-a întâmplat.
  • De-a lungul timpului, i-au fost atribuite sute de profeții care s-au dovedit false.

12. Henric al VIII-lea și călugării „profeți” (1530)

În timpul crizei matrimoniale a lui Henric al VIII-lea, călugării catolici au pretins că regina Caterina de Aragon este protejată de Dumnezeu și că dacă regele o va repudia, va fi un dezastru pentru Anglia.

  • Henric nu i-a ascultat și s-a căsătorit cu Anne Boleyn.
  • Nu a urmat nicio calamitate divină, dar Henric a profitat de ocazie pentru a desființa mănăstirile și a prelua averile bisericii.

13. Șarlatanul Grigori Rasputin și familia imperială rusă

Rasputin, un călugăr rus carismatic, a câștigat influență la curtea Țarului Nicolae al II-lea, pretinzând că are puteri divine de vindecare.

  • A susținut că Rusia va avea „glorie eternă” dacă țarul îl urmează orbește.
  • În realitate, sfaturile sale proaste și corupția au contribuit la prăbușirea Imperiului Rus și la Revoluția din 1917.

14. „Venirea Extratereștrilor” – Cultul Raelian (1973)

Claude Vorilhon, fondatorul mișcării Raeliene, susține că a fost contactat de extratereștri care i-au dezvăluit că oamenii au fost creați de o rasă superioară numită Elohim.

  • A promis că va aduce dovezi, inclusiv clonarea umană și vizite extraterestre.
  • Nu a reușit să demonstreze nimic, dar secta continuă să existe.

15. Oracolii Mayași din 2017 – „Noua Apocalipsă”

După eșecul profeției din 2012, au apărut teorii conform cărora calendarul mayaș fusese interpretat greșit și că sfârșitul lumii ar urma să vină în 2017.

  • Nici de această dată nu s-a întâmplat nimic, dar presa tabloidă a profitat pentru a vinde senzaționalism.

Concluzie

Aceste exemple arată cum frica, credința și manipularea pot duce la mari dezamăgiri și chiar tragedii. De-a lungul istoriei, oamenii au fost atrași de promisiuni mesianice și profeții despre sfârșitul lumii, dar realitatea a demonstrat că astfel de predicții sunt mereu greșite.

Da, schemele Ponzi sunt un exemplu excelent de înșelătorii financiare care au funcționat pe același principiu ca și profețiile religioase eșuate: promisiuni false, speranțe mari și o prăbușire inevitabilă. Iată câteva exemple celebre din România și din lume:


Scheme Ponzi celebre în România:

1. Caritas (1991-1994) – Cluj-Napoca

  • Fondator: Ioan Stoica, un contabil obscur.
  • Schema promitea câștiguri de 8 ori suma investită în doar câteva luni.
  • A atras milioane de români, inclusiv pensionari care și-au investit economiile.
  • În apogeu, Caritas gestiona peste 1 miliard de dolari!
  • În 1994, sistemul s-a prăbușit, lăsând peste 400.000 de oameni fără bani.
  • Ioan Stoica a fost condamnat la închisoare, dar prejudiciul nu a fost recuperat.

2. FNI (1996-2000) – „Dormi liniștit, FNI veghează pentru tine”

  • Fondator: Sorin Ovidiu Vîntu.
  • Promitea randamente uriașe într-un fond de investiții aparent sigur.
  • A ajuns să aibă peste 300.000 de investitori.
  • În 2000, s-a prăbușit, prejudiciul fiind de peste 300 de milioane de dolari.
  • Statul a trebuit să acopere o parte din pierderi.
  • Vîntu a fost condamnat ulterior în mai multe dosare de fraudă.

3. SAFI (1993-1996) – Un FNI înainte de FNI

  • Fond de investiții condus de Marian Petrescu.
  • A atras peste 200.000 de investitori și a administrat sute de milioane de dolari.
  • În 1996, fondul a intrat în faliment, iar investitorii au pierdut aproape tot.
  • Unii oficiali din guvern ar fi fost implicați în mușamalizarea fraudei.

4. Gerald (1992-1994) – Un „Caritas” pentru bogați

  • Condus de Cătălin Chelu, un afacerist controversat.
  • Schema a funcționat similar cu Caritas, dar s-a adresat oamenilor cu bani mai mulți.
  • Peste 100.000 de investitori au pierdut sume considerabile.
  • Chelu a fost cercetat în mai multe dosare, dar a scăpat de pedepse grele.

5. Schemele piramidale cu produse minune (anii 2000-2010)

  • Diferite firme au vândut pachete de produse „revoluționare” (suplimente, cosmetice, cursuri), promițând câștiguri uriașe celor care recrutau noi membri.
  • Exemple: Herbalife, schemele cu „cristale magice”, „oferte secrete pe internet” etc.
  • Multe au fost investigate, dar fenomenul continuă sub diferite forme.

Scheme Ponzi celebre în lume:

6. Bernard Madoff (1980-2008) – Cea mai mare fraudă Ponzi din istorie

  • Madoff a fost un om de afaceri respectat pe Wall Street.
  • A operat o schemă Ponzi timp de peste 20 de ani, fraudând investitori cu 65 de miliarde de dolari.
  • Victimele includeau oameni obișnuiți, dar și bănci, fundații de caritate și vedete.
  • În 2008, criza financiară a expus frauda, iar Madoff a fost condamnat la 150 de ani de închisoare.

7. Schemele Ponzi din Albania (1996-1997) – Țara a intrat în haos

  • Peste 2/3 din populația Albaniei a investit în scheme piramidale.
  • Oamenii și-au vândut casele și mașinile pentru a intra în „sistem”.
  • Când schemele s-au prăbușit, oamenii au ieșit în stradă, iar Albania a intrat în război civil.
  • Guvernul a fost răsturnat, iar țara a fost devastată.

8. MMM (Rusia, 1994-1997) – O schemă Ponzi „națională”

  • Fondată de Serghei Mavrodi, promitea randamente de 1.000%.
  • A atras peste 10 milioane de ruși după căderea URSS.
  • În 1997, s-a prăbușit, iar pierderile au fost estimate la peste 10 miliarde de dolari.
  • Mavrodi a fugit, dar a fost arestat și condamnat.

9. OneCoin (2014-2017) – O schemă Ponzi cu criptomonede

  • Fondată de Ruja Ignatova, care promitea o „revoluție crypto”.
  • OneCoin NU era o criptomonedă reală, dar a atras peste 4 miliarde de dolari de la investitori.
  • Ignatova a dispărut în 2017 și nu a fost găsită nici până azi.

Concluzie

Schemele Ponzi funcționează pe același principiu ca și profețiile religioase eșuate:

  1. Promit câștiguri rapide sau revelații divine.
  2. Atrag mase mari de oameni disperați sau dornici de îmbogățire.
  3. Se prăbușesc inevitabil, lăsând în urmă victime și ruină.

Fie că e vorba de Caritas, FNI sau Madoff, istoria ne arată că naivitatea și lăcomia sunt mereu exploatate de escroci.

Persoanele care s-au autoproclamat Mesia au existat de-a lungul întregii istorii, folosind promisiuni religioase și manipulare psihologică pentru a atrage adepți. Mulți dintre acești indivizi au reușit să formeze secte periculoase, să provoace revolte sau chiar să creeze regimuri totalitare bazate pe cultul personalității.


1. De ce oamenii urmează falși Mesia?

Fie că este vorba de lideri religioși, profeți apocaliptici sau dictatori cu complexe mesianice, succesul lor se bazează pe câteva mecanisme comune de manipulare:

  • Exploatarea speranțelor și fricilor – Oamenii caută un „salvator” în vremuri de criză.
  • Promisiunea unei lumi perfecte – Falsul Mesia oferă o soluție simplă la probleme complexe.
  • Izolarea adepților – Controlul asupra minților se face prin ruperea de familie și prieteni.
  • Crearea unei amenințări externe – „Noi suntem cei aleși, ceilalți sunt dușmani”.
  • Impunerea unei ierarhii absolute – Mesia are autoritate supremă, iar contestatarii sunt pedepsiți.

2. Exemple celebre de falși Mesia și metodele lor de manipulare

1. Sabbatai Zevi (1626-1676) – Mesia care s-a convertit la Islam

  • În secolul XVII, în Imperiul Otoman, Sabbatai Zevi s-a declarat Mesia evreilor.
  • A promis eliberarea poporului evreu și instaurarea unei noi ere divine.
  • Mii de evrei și-au vândut averile și s-au pregătit de o călătorie spre Țara Sfântă.
  • Când a fost arestat de sultan, a avut de ales: moartea sau convertirea la Islam. A ales să se convertească.
  • Majoritatea adepților au fost dezamăgiți, dar unii au continuat să-l venereze.

👉 Manipulare: A exploatat speranțele mesianice ale evreilor oprimați, dar și-a trădat adepții când și-a pierdut influența.


2. Hong Xiuquan (1814-1864) – „Fratele lui Iisus” care a declanșat un război civil

  • Un țăran chinez care, după mai multe viziuni, s-a autoproclamat „Fiul lui Dumnezeu” și „fratele mai mic al lui Iisus”.
  • A fondat mișcarea Taiping, susținând că va aduce o nouă eră a dreptății.
  • A condus Rebeliunea Taiping (1850-1864), unul dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie (peste 20 de milioane de morți!).
  • În final, a fost învins de trupele imperiale, iar adepții săi au fost exterminați.

👉 Manipulare: A folosit religia pentru a justifica o revoluție sângeroasă, promițând un „paradis pe pământ”.


3. Jim Jones (1931-1978) – „Mesia” care și-a ucis adepții în Jonestown

  • Fondatorul cultului Templul Popoarelor, care promova egalitatea socială și credința într-un „Mesia” comunist.
  • A atras mii de oameni, majoritatea afro-americani din medii defavorizate.
  • A izolat adepții într-o tabără în Guyana, unde îi controla complet.
  • În 1978, când guvernul SUA a încercat să investigheze abuzurile din comunitatea sa, a ordonat sinuciderea în masă a peste 900 de oameni, inclusiv copii.

👉 Manipulare: A combinat doctrina religioasă cu spălarea creierului și controlul total asupra vieților adepților.


4. David Koresh (1959-1993) – „Mielul lui Dumnezeu” și tragedia de la Waco

  • Liderul sectei Davidienilor, care susținea că el este singurul capabil să descifreze mesajele divine.
  • A instaurat un regim totalitar, unde avea acces exclusiv la femei și unde toți îi dădeau ascultare absolută.
  • După un conflict cu autoritățile americane, FBI a atacat complexul Davidienilor.
  • Incendiul care a urmat a dus la moartea a 76 de persoane, inclusiv copii.

👉 Manipulare: A folosit Biblia pentru a justifica controlul total asupra vieților adepților săi.


5. Vissarion (n. 1961) – „Iisus din Siberia”

  • Un fost polițist rus care, în anii ’90, s-a autoproclamat reîncarnarea lui Iisus.
  • A creat o comunitate izolată în taigaua siberiană, cu mii de adepți.
  • Susține că va salva omenirea după o mare apocalipsă ecologică.
  • În 2020, autoritățile ruse l-au arestat pentru exploatarea adepților.

👉 Manipulare: A combinat ecologia cu religia pentru a-și atrage și controla adepții.


6. José Luis de Jesús Miranda (1946-2013) – „Anticristul care este și Hristos”

  • Un predicator din Puerto Rico care a susținut că el este reîncarnarea lui Iisus și a lui Satana în același timp.
  • A instituit un cult în care adepții erau încurajați să-și tatueze „666” pe corp.
  • A strâns milioane de dolari, promițând că va aduce raiul pe pământ.
  • A murit de ciroză în 2013, iar secta sa s-a destrămat.

👉 Manipulare: A transformat o ideologie haotică într-un cult bazat pe control mental și donații uriașe.


3. De ce apar mereu falși Mesia?

  1. Oamenii au nevoie de speranță. În perioade de criză, „Mesia” apare ca un salvator.
  2. Mulți lideri religioși sunt carismatici și știu să manipuleze masele.
  3. Izolarea și fanatismul fac oamenii vulnerabili. Odată intrați într-un cult, e greu să mai gândească critic.
  4. Religia și profețiile sunt interpretabile. Mereu se vor găsi „aleși” care să susțină că au înțeles „adevărul suprem”.

4. Concluzie: Lecția istoriei

  • Oamenii care se cred Mesia nu sunt doar excentrici inofensivi – mulți dintre ei au declanșat tragedii uriașe.
  • Manipularea religioasă este una dintre cele mai puternice forme de control asupra oamenilor.
  • Fenomenul nu s-a încheiat și va continua să existe. Cât timp oamenii vor căuta salvatori, vor apărea noi falși Mesia gata să le exploateze speranțele.

👉 Morala: Dacă cineva spune că este trimisul divinității și îți cere bani, supunere totală sau să renunți la familie, fugi cât mai repede! 🚨

♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦ 

https://www.facebook.com/nicolae.coman/posts/pfbid02Z5rAZAhdJFAynm5c8UMArbgi7ZSAQx1xX2njyqWzBJML6G1nM4GqYL3UKYHyZ5RWl

ACEL AUR PE CARE AR TREBUI SĂ ÎL DĂM RUSIEI

Motto:

Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe a Rusiei Naziste: ”Vladimir Putin este un luptător împotriva Antihristului. Președintele Putin luptă împotriva unei lumi unipolare, iar aceasta din urmă este o manifestare a globalismului. Globalismul va crea condițiile în lume pentru apariția unui singur conducător, care va fi Antihristul. Sosirea sa va fi urmată de sfârșitul lumii. Numai o dictatură a majorității poate opri globalismul, sfârșitul lumii și pe Antihrist, iar aceasta este adevărata democrație.”

Avertisment: consumul excesiv de substanțe halucinogene poate dăuna percepției corecte a realității.

♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦  ♦ 

Pe 3 noiembrie, la Ambasada Federației Ruse din București a fost sărbătorită Ziua Unității Naționale a Rusiei. Printre invitați, la eveniment au fost Diana Șoșoacă și Adrian Severin, condamnat penal definitiv pentru fapte de corupție:

 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/foto-diana-sosoaca-a-sarbatorit-ziua-unitatii-nationale-a-rusiei-la-ambasada-de-la-bucuresti-2140353

 https://www.g4media.ro/foto-diana-sosoaca-si-adrian-severin-au-sarbatorit-ziua-unitatii-nationale-a-rusiei-la-ambasada-de-la-bucuresti-discursul-ambasadorului-kuzmin-a-inclus-toti-vectorii-cheie-ai-retoricii-kremlinului.html

După ce a încheiat războiul cu vaccinurile pe care oculta mondială le impusese, cu gândacii pe care UE ni-i îndeasă pe gât şi cu iodul din sarea iodată, elita suveranistă luptă acum pentru un cer liber:

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-sunt-liniile-albe-de-pe-cer-si-cine-le-pulverizeaza-intrebarea-oficiala-adresata-de-un-deputat-ex-aur-2141521

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ce-sunt-liniile-albe-de-pe-cer-si-cine-le-pulverizeaza-raspunsul-ironic-primit-din-partea-aacr-de-un-deputat-ex-aur.html

Dacă nu ştiţi cine este acest Lasca, vedeţi:

https://www.aktual24.ro/deputatul-mihai-lasca-condamnat-definitiv-pentru-bataie-in-trafic-la-doi-ani-de-inchisoare-cu-suspendare-lasca-mai-are-si-alte-procese-penale/

Întrebare: Asemenea tipi sunt chiar bolnavi cu capul sau doar vor să atragă oameni cu astfel de probleme?

Ceea ce vedem pe cer se cheamă ”trenă de condensare” ( https://en.wikipedia.org/wiki/Contrail ) și reprezintă produsele rezultate din arderea combustibilului în motoarele avioanelor și evacuarea lor la altitudini mari, unde temperatura este foarte scăzută (acest fenomen se observă și la autoturisme iarna când sunt temperaturi scăzute). Persistența dungilor albe este datorată lipsei curenților de aer la altitudinea la care zboară avioanele (între 9000 și 11000 metri). Am prelucrat această explicaţie din:

https://www.scientificamerican.com/article/why-do-jets-leave-a-white/

https://wonderopolis.org/wonder/why-do-airplanes-leave-tracks-in-the-sky

De ce la ruşi nu se schimbă ora? Pentru că ei nu mai dau niciodată nimănui ceasurile înapoi:

 https://www.avantaje.ro/articol/davai-ceas-davai-palton-sau-ororile-comise-de-rusi-la-noi-in-tara

 https://www.fanatik.ro/de-ce-soldatii-rusi-furau-ceasurile-in-timpul-razboiului-fenomenul-davai-ceas-explicat-de-istorici-20097095

Şoşoacă şi Mihai Lasca – doi reprezentanţi de seamă ai tezAURului luptei împotriva antihristului occidental.

Iosif Ion:

Ups!

Știați  că  raiul este mai fierbinte decât  iadul?

In Vechiul Testament exista acest verset din cartea profetului Isaia:

„Si luna va straluci ca soarele, iar soarele va straluci de sapte ori mai mult, ca lumina a sapte zile, in ziua cand Domnul va lega rana poporului Sau si va tamadui vanataile de pe trupul lui”.

In aceste conditii, raiul primeste de la Luna la fel de multa radiatie precum primeste Pamantul de la Soare, la care se adauga aceasta cantitate inmultita cu de 7 ori cate 7 (adica de 49 ori mai mare) – in total o cantitate de radiatii de 50 de ori mai mare decat cea pe care Pamantul o primeste de la astrul zilei. Lumina pe care o primim de la Luna este de 10.000 de ori mai redusa decat lumina pe care o primim de la Soare, asa ca specialistii nu au mai luat-o in calcul.

Avand aceste date stiintifice, putem calcula temperatura din rai.

Radiatia primita de paradis il va incalzi pana la punctul in care pierderea de caldura rezultata din radiatie este egala cu caldura primita.

Cu alte cuvinte, paradisul pierde prin radiatia sa de 50 ori mai multa caldura decat Pamantul.

Aplicam legea Stefan-Boltzman, o lege a fizicii cu aplicatii in termodinamica:

(H/E)4 = 50, unde E este temperatura absoluta a Terrei – 300 grade Kelvin; rezulta ca H este temperatura absoluta a raiului, 798 de grade kelvin, adica

+526 grade Celsius!

Temperatura din Iad nu poate fi calculata cu exactitate, doar estimata, dar trebuie sa fie mai mica de +444, 6 grade Celsius, temperatura la care sulful (pucioasa) se vaporizeaza, trecand din stare lichida in stare gazoasa, dupa cum ne asigura un verset din cartea Apocalipsei: „Iar partea celor fricosi si necredinciosi si spurcati si ucigasi si desfranati si fermecatori si inchinatori de idoli si a tuturor celor mincinosi este in iezerul care arde, cu foc si cu pucioasa, care este moartea a doua”.

Pentru a se putea vorbi despre un lac de pucioasa, adica de sulf topit (sub forma lichida), temperatura trebuie sa fie sub punctul de fierbere al sulfului topit, care este de

+444,6 grade Celsius.

Deci:

Raiul are +526 grade Celsius

Iadul are +444,6 grade Celsius.


NEO-VRĂJITORIA – valul de şarlatanism ce a cuprins România

MOTTO 1: “Aufklärung ist der Ausgang des Menschen aus seiner selbstverschuldeten Unmündigkeit. Unmündigkeit ist das Unvermögen, sich seines Verstandes ohne Leitung eines anderen zu bedienen. Habe Mut, dich deines eigenen Verstandes zu bedienen!” (Immanuel Kant, “Was ist Aufklärung?”)
“Iluminarea este ieșirea omului din imaturitatea sa autoimpusă. Imaturitatea este incapacitatea de a-ți folosi înțelegerea fără îndrumare din partea altuia. Ai curaj să-ți folosești propria înțelegere!” (traducere aproximativă)

MOTTO 2
“- Hindușii îl așteaptă pe Kalki de 3.700 de ani.
– Budiștii îl așteaptă pe Maitreya de 2.600 de ani. –
– Evreii îl așteaptă pe Mesia de 2.500 de ani.
– Creștinii îl așteaptă pe Iisus de 2000 de ani.
– Sunnah îl așteaptă pe Profetul lssa de 1400 de ani.
– Musulmanii așteaptă un Mesia din linia lui Mahomed de 1300 de ani.
– Șiiții îl așteaptă pe Mandi de 1080 de ani.
– Druzii îl așteaptă pe Hamza ibn Ali de 1000 de ani.
Majoritatea religiilor adoptă ideea unui “salvator” și afirmă că lumea va rămâne plină de rele până când un salvator va sosi și o va umple de bunătate și dreptate. Poate că problema noastră pe această planetă este că oamenii se așteaptă ca altcineva să vină să le rezolve problemele în loc să o facă ei înșiși!”
Richard Dablah

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Pentru cei care râd de Olivia Steer, considerând-o cu probleme la mansardă, am o veste tristă: nu este prostie, este hoţie.
Cei care lucrează după principiul <<Hai să facem pe proştii ca să îi prostim pe proşti>> se aleg cu venituri babane din vrăjitoria asta.

Hai să luăm câteva exemple:
<<Ligia Pop, o nutriționistă care spune că a scris opt cărți pe teme de sănătate, a postat un mesaj video în care le cere românilor să nu atingă bonurile fiscale, pentru că și-ar dezechilibra astfel sistemul hormonal”.>>
Am citat din: https://ziare.com/conspiratii/conspiratie-noua-nutritionista-romanca-atingere-bonuri-fiscale-dezechilibre-sistem-hormonal-1833343

Dar Constantin Mudava? Citez:
<<Mudava reuşea să adune cozi kilometrice de pacienţi în faţa cabinetului său. (…) Spunea că a fost binecuvântat cu o «aură uriaşă». Cu ajutorul acestui așa-zis «dar», Mudava se lăuda că vindecă oameni diagnosticaţi de medici cu boli incurabile. De fapt, erau niște păcăleli și minciuni gogonate.>>
Vezi: https://evenimentulistoric.ro/fabuloasa-viata-a-lui-mudava-vraciul-lui-ceausescu-a-candidat-si-la-prezidentiale.html
Mai mult, acest ”atot-vindecător” a candidat şi la prezidenţiale în 2012 (!!!).

… dar Bivolaru cu al său tratament cu urină?
https://obiectivbr.ro/content/guru-bivolaru-daca-toata-lumea-ar-bea-urina-ar-fi-excelent-pai-nu-vezi-cite-nenorociri-se

Internetul este plin de tot felul de bio-energo-terapeuţi, promotori ai astrologiei, homeopatiei, chakrelor, ai feng-shui, curenţilor şi energiilor yin&yang, holistice, ale Pământului, ale Universului şi alţi parapsiho-pupu care vântură tot felul de amestecuri de mitologie cu conspiraţionism şi pseudoştiinţă, promiţând că ne dublează banii, ne echilibrează spiritual, ne eliberează de stres, ne vindecă de toate bolile şi ne aduc fericire în dragoste.
Ştiu, e greu de acceptat adevărul, sunt mai confortabile (auto-)amăgirea, minciuna, supraevaluarea, ideea că suntem protejaţi de entităţi supranaturale. NEO-VRĂJITORII profită din plin de aceste slăbiciuni umane, de stimularea complexului amigdalian (care este sediul emoţiilor, sentimentalor şi al procesării recompenselor) al creierului, în defavoarea neocortexului (responsabil pentru gândirea raţională şi temporarea acţiunilor impulsive).

Alte articole:
* Fenomenul falșilor terapeuți din România: https://pressone.ro/fenomenul-falsilor-terapeuti-din-romania-un-coach-ofera-consiliere-psihologica-prin-telefon-si-le-cere-clientilor-sa-faca-salturi-cuantice-de-400-de-lei
* Am decis, mă fac antrenor holistic: https://mihaivasilescublog.ro/2022/09/23/decis-antrenor-holistic/?cn-reloaded=1
* Bărbatul Pământului – Puternic, dar și Sensibil: https://mihaivasilescublog.ro/2021/06/07/barbatul-pamantului-puternic-sensibil/
* Vânzătorii de vise: Cum reușesc conspiraționiștii să facă bani din disperarea bolnavilor din România: https://www.wall-street.ro/articol/Sanatate/262510/vanzatorii-de-vise-cum-vand-conspirationisti-sperante-pentru-pacientii-care-sufera-de-o-boala-grava-de-piele.html#gref

Câţiva mari manipulatori religioşi:
* Sobrini Valdeci Picanto, un fel de pastor evanghelic, care a reuşit să-şi convingă supuşii să îi facă sex oral:

Pastor carries out oral sex with members, says his manhood is blessed with sacred semen


* Jim Jones: tot un fel de preot (citeşte: manipulator ordinar) care a reuşit să convingă 900 de adepţi să se sinucidă:

Masacrul de la Jonestown. Jim Jones: „Nu ne-am sinucis. Am comis un act de sinucidere revoluționară”


* Teodosie Petrescu (colaborator al securităţii sub numele de cod ”Mache”), care a scăpat basma curată de la diverse acuzări (luare de mită, mărturie mincinoasă, nerespectarea regulilor de restricţie în timpul pandemiei, răspândirea de ştiri conspiraţioniste) şi celebru prin declaraţiile sale pline de dispreţ la adresa femeii.

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Celebra pictură a lui Hieronymus Bosch, numită “Extracția pietrei nebuniei”, o ilustraţie perfectă a faptul că şarlatanii NEO-VRĂJITORI sunt mai nebuni decât pacientul.

‘My parents were illegal migrants, but I’m voting for Trump’

Profesori ruși, păcăliți să poarte pălării de staniol pentru a se proteja de sateliții NATO. Cine se află în spatele farsei | adevarul.ro

Editura Universității din București a publicat Creaționismul științific, cu doi referenți științifici.

CREAȚIONISMUL ȘTIINȚIFIC

Iran anunță că femeile ce nu poartă hijabul vor putea fi consiliate „științific și psihologic” într-o clinică de specialitate – HotNews.ro

Locuri de veci în Rai pentru 100 de dolari. Unde puteți face o asemenea investiție – Evenimentul Zilei

Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro

Cum sunt păcăliți românii să iubească mere


Cel mai ciudat muzeu “medical” din lume:
Muzeul Şarlataniei, din oraşul St. Paul, SUA [Museum of Quackery and Medical Frauds]
Acest muzeu – numit, mai explicit, şi Muzeul Dispozitivelor Medicale Dubioase – a existat, ca instituţie de sine stătătoare, până în anul 2002, când fondatorul sau, Bob McCoy s-a pensionat şi a donat intregul patrimoniu Muzeului de Ştiinţe al statului american Minnesota.
Muzeul de Ştiinte expune în mod permanent o parte din colecţiile fostului Muzeu al Şarlataniei în domeniul medical, iar cei care doresc să afle mai multe o pot face vizitand site-ul museumofquackery.com/index.htm, devenit, practic, un muzeu virtual, dedicat tratamentelor bazate pe fraudă sau, în cel mai bun caz, pe ignoranţă.
Belşugul de exponate din colecţiile acestui muzeu dovedeşte amploarea fenomenului în spatiu şi timp: terapiile îndoielnice care, de-a lungul vremii, s-au dovedit în cel mai bun caz ineficiente, iar în cel mai rău caz, de-a dreptul periculoase, au în spate o istorie bogată.
Se regăsesc aici exponate care amintesc de cele mai răsunatoare cazuri de tratamente traznite din istoria medicinei:
• scaunul vibrator inventat de dr. John Harvey Kellogg, pentru a stimula peristaltismul intestinal (foto 1)
• psihograful – un aparat destinat să slujească frenologiei (o pseudo-ştiinţă “lansată” de fiziologul austriac Franz Joseph Gall; teoria sa, foarte la modă în secolul al XIX-lea, susţinea că trăsăturile de personalitate şi înclinaţiile unei persoane pot fi deduse studiind forma craniului acesteia)
• aparatul cu pompă şi pedală pentru mărirea sânilor (foto 2)
• “McGregorRejuvenator”, un aparat complex, destinat întineririi cu ajutorul unui arsenal întreg de metode, bazate pe magnetism, unde radio, radiaţii infrarosii şi ultraviolete (bietele femei!) (foto 3)
• fel de fel de dispozitive pentru administrarerea tratamentelor cu radiu, la mare modă în anii 1920, până când lumea s-a lamurit că radioactivitatea nu e ceva cu care să te tratezi acasă, de unul singur.
Şi tot aşa… multe, multe aparate electrice, mecanice sau magnetice, simple sau foarte complexe, boante sau taioase, unele ridicole, altele înfricoşătoare ca aspect, toate făcand parte din istoria zvăpăiata, cu suişuri şi coborăşuri bruşte, a dezvoltarii medicinei.




Paginile blogului nicolae-coman.ro

Nou! Pagini realizate cu AI


Dicţionare ilustrative în: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză, olandeză, suedeză, latină.

Links

Bibliografie

Pagina principalăRegele Mihai și mizeria clasei politice contemporaneIstorie universalăStatul paralel regalRămas bun, Majestate!Retrospectiva anului 2017CuriozităţiCălătorie până în anul 2050Cele mai rapide trenuri din 2017Eminescu şi ştiinţaNicolae Ceaușescu – dictator sau patriot?”Sabaton” – o lecție de istorie în stil power metalŞapte secole de la moartea lui Mircea cel BătrânStatistici FacebookUn secol de la moartea lui Gustav KlimtJoseph Fourier și efectul de serăIon Creangă – reformator didactic și religiosNoi suntem urmași ai RomeiMedicină și șarlatanie100 de ani de la moartea lui DelavranceaUn secol de la moartea lui CoșbucTrei secole de la naşterea Mariei Gaetana AgnesiFormaţia “Scorpions” sau arta efemeruluiZiua copiilor şi tumbele acestora în faţa politicienilor2 iunie – Ziua Națională a ItalieiSuedia, ţara politicienilor fără privilegii4 Iulie – Ziua Statelor Unite ale AmericiiDespre numere trapezoidaleTransilvania – o mică Europă dincolo de CarpațiPulanul poPULIst al PSD-uluiCeauşescu – floarea cu care nu se face Primăvara de la Praga?Firea vs. Dragnea sau ”Războiul celor două roze PSD”Referendumul Lăcustelor Negre şi al Ciumei RoşiiEşecul referendumului pentru familia tradiţională145 de ani de la naşterea lui Gheorghe ŢiţeicaViitor de aur ţara noastră areIliescu – coşmarul repetat al istorieiCum nu poți lua Nobelul fiind femeieCum aţi petrecut de cutremur?Sex şi agonie (arta lui Schiele)Apollinaire – sunetul cuvintelor ce nu pot fi rostiteCentenarul unei țări triste, dar pline de humorUnde se duc banii noştri, când se duc?Discursul lui Dragnea sau Apogeul maşinii politice manipulatoare22 Decembrie sau Fals eseu despre libertateDe ce nu pot fi mai bun?Monarhie vs. BolşevismRetrospectiva anului 2018Civilizaţie vs. ţopârlănieFreamătul eminescian al bastoanelor de cauciucZiua UNIRII sau Ziua URINII?Unica soluţie este… evoluţieInternetul care nu dă de pomanăAutoCADScufundarea navei PSDValenţele universale ale arteiSă fie lumină!Cel care a creat o nouă lumeCiuma Neagră ortodoxăPSD – ascensiunea şi decăderea unui mitNu vă lăsaţi manipulaţi!Ce treabă are Papa cu România? – Dar ce treabă are ortodoxia cu România?Harta culturală a lumiiFals eseu despre prostieCând sataniştii vor spitale, nu catedrale23 august sau Jocul Marilor PuteriLingvistică pesedistă sau „O nouă spârcâială a Diareei Roşii”NecredincioasaNe-am săturat!!!Evanghelia după BulaiDe ce (nu) poţi face sex la serviciu?Veniţi de luaţi coronavirus!Fetişul linguriţei de împărtăşanieDivide et imperaNebunia (dez)organizată a religieiMisoginism contemporanMegaproiecte ale anului 2021Marie CurieChinese PortalArabic LanguageFalse Friends in English: Practical Guide for Romanian SpeakersLyrikaIstoria prostiei