Motto:
Una dintre cele mai interesante experienţe ale vieţii este misterul. Acesta se află la baza artei şi a ştiinţei.
Observaţie: În unele traduceri proprii de mai jos pot fi erori de interpretare.
Forme şi expresii ale artei
Una din caracteristicile artei o constituie multiplele interferenţe cu celelalte forme ale activităţii umane.
În primul rând, fiind o formă de exprimare, arta are nevoie de simbol; de fapt arta este cea care a stimulat crearea şi dezvoltarea simbolului:

Prin implicarea simbolului, putem spune că arta apare odată cu limbajul şi religia. Şi fiindcă veni vorba de religie, nu pot să nu menţionez creaţii ca “Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci sau cele ale lui Michelangelo:


Arta este şi un mod de exprimare, de manifestare a emoţiilor, sentimentelor:

Tot despre o tensiune emoţională, dar una exacerbată, a barocului, plină de jocuri de linii, forme simetrice şi asimetrice, într-o continuă fugă, dar şi luptă între speranţă şi deznădejde este Toccata şi Fuga în D minor (catalog BWV 565) a lui Johann Sebastian Bach:
În tehnică avem de-a face cu artele aplicate şi designul artistic:
![]() |
![]() |
|
Scaune proiectate de Charles şi Ray Eames, ilustrare a designului industrial |
Creativitatea tehnică a fost împrumutată de artă în genul Steampunk:

În ceea ce priveşte muzica Steampunk, fraţii Derek & Brandon Fiechter au creat adevărate capodopere în cadrul albumului Steampunk World (pe YouTube aici) din care putem menţiona:
În ceea ce priveşte construcţiile, interferenţa cu arta generează arhitectura, despre care Le Corbusier spunea că este “un joc, savant, corect şi magnific al volumelor”.
Prin arhitectura gotică, arta a redat emoţia verticalităţii, a vertijului înălţimilor interminabile:
![]() |
![]() |
|
Notre-Dame din Paris | Domul din Milano | Domul din Köln |
Câteva capodopere gotice |
În viaţa socială avem de-a face cu arta-manifest, un exemplu celebru fiind Guernica a lui Picasso, strigăt de disperare dar şi critică la adresa absurdităţii războiului:

Tot o valoare socială, de manifest împotriva formelor lipsite de conţinut, o atribuie artei şi proletarul eminescian:
Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!….
Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.
(Mihai Eminescu – Împărat şi proletar)
O relaţie de intercondiţionare există şi între Artă şi Natură:
Natur und Kunst, sie scheinen sich zu fliehen
Und haben sich, eh man es denkt, gefunden;
Der Widerwille ist auch mir verschwunden,
Und beide scheinen gleich mich anzuziehen.
(Goethe – Natur und Kunst)
(Natura, Arta una de alta par să fugă / Când nu te-aştepţi se prind, deşi par împotrivă / Căci reavoinţei nu pot să-i fiu slugă/ şi ambele m-atrag deopotrivă).
Teoretizare a artei
Dar ce este frumuseţea? În ”La Beauté”, Baudelaire o personifică şi o face să declare solemn că:
Je hais le mouvement qui déplace les lignes,
Et jamais je ne pleure et jamais je ne ris.
(“Urăsc tot ce e zbucium tulburător de linii/ Şi nu plâng niciodată şi nu râd niciodată.” – în traducerea lui Philippide)
În istoria ideilor din jurul anului 1900 a circulat conceptul “artă pentru artă” (Ars gratia artis). Aici sunt nevoit să evoc Rondelul cupei de Murano al lui Alexandru Macedonski:
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susțin.
E dătătoare de extaze,
Cu ea-n onoarea ta închin.În scânteierea-i de topaze
Cuprinde-al nemuririi vin. —
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susțin.E arta pură, fără fraze,
E cerul tot de soare plin.
Talaze largi, după talaze,
E sufletescu-avânt deplin,
Nu e de aur: e de raze.
În ceea ce priveşte simbolistica artei, din nou îl voi evoca pe Baudelaire cu celebrele sale versuri:
Les parfums, les couleurs et les sons se répondent.
(Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund)
Aici am evocat o celebră poezie, “Correspondences“, care poate fi considerată manifest al simbolismului, curent artsitic despre care Verlaine declara:
“Je suis l’Empire à la fin de la décadence, qui regarde passer le grands Barbares blancs en composant des acrostiches indolents d’un style d’or où la langueur du soleil danse.”
(traducere proprie: “Sunt Imperiul de final de decadenţă,/ care a văzut trecând barbarii în alb/ Din acrostihuri pline de indolenţă/ Ce poartă a soarelui vibrantă insolenţă”).
Un alt rol jucat de artă este cel al înfrumuseţării, ornamentării realităţii şi aici pot da ca exemplu arta abstractă (non-figurativă chiar) a lui Piet Mondrian şi a lui Vasili Kandinski:

Tot cu o noţiune abstractă, cea a nedeterminării şi a transcendentului lucrează şi Giacomo Leopardi în poemul ”L’Infinito”: din care citez:
Sempre caro mi fu quest’ermo colle,
e questa siepe, che da tanta parte
dell’ultimo orizzonte il guardo esclude.
(traducere proprie: “Îmi este tot mai dragă o stâncă sihastră/ Ce îngrădeşte orizontul din privirea noastră/ Şi a depărtării rază albastră. “)
O altă misiune a artei este aceea de a exprima frumuseţea umană, atât cea fizică, cât şi cea interioară, a sufletului şi a caracterului :

În final nu pot să nu menţionez una dintre cele mai cunoscute picturi din lume, Gioconda sau Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci:

Ca ilustrare a celor subliniate anterior şi pentru a prezenta o parte din lucrările mele, am creat pagina Creating A New World.
Iată câteva din lucrările proprii:

|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Din ciclul ”Roata” |